La Muzeul „Iulian Antonescu” nu s-a facut risipa de energie cu incalzitul salii in care a avut loc dezbaterea publica privind halda de fosfogips de la marginea Bacaului. Asadar, gazdele au fost ecologiste, la fel ca majoritatea participantilor la actiune.
Moderatorul, Nelu Brosteanu, a incercat sa clarifice problemele legate de fosfogips si sa impiedice alunecarile spre alte probleme, cum ar fi emisiile de amoniac ale Amurco. Din pacate, de la dezbateri au lipsit reprezentantii Primariei si H&H Constanta (proprietara depozitului de fosfogips), institutii cheie in rezolvarea problemei haldei care acopera 16 ha si contine 6,4 milioane de tone de reziduu industrial.
Unul dintre organizatori, Vasile Grecu, presedintele Partidului Ecologist, a lansat o mica bomba: 10 ha dintre cele 16 ar fi, de fapt, ale municipalitatii! De-aici s-a ramificat o intreaga discutie. Consilierul local Ilie Barzu a spus ca va verifica informatia; prof. Nicu Aur s-a oferit, in numele Universitatii „Spiru Haret”, sa faca un studiu independent si serios al impactului depozitului de fosfogips asupra mediului; Gabriel Gritcu (Centrul Regional de Ecologie) a relevat ca atat CL cat si Consiliul Judetean au in buget cate 1 miliard de lei vechi pentru astfel de actiuni, dar foarte putini au incercat sa acceseze aceste fonduri intocmind proiecte. Titi Secara (Garda de Mediu) a zapacit pe toata lumea, atunci cand a informat auditoriul ca planul de ecologizare a haldei, cu termen de finalizare in 2009, este sublim, dar lipseste cu desavarsire.
Pai, cum, atunci de ce poluatorul nu este sanctionat? Garda de Mediu nu se poate autosesiza, a venit raspunsul. „Nu va suparati, atunci cu ce va ocupati dvs.?”, s-a interesat Nelu Brosteanu. „Municipalitatea ar trebui sa ii oblige pe cei care decoperteaza sa care pamantul pe halda”, a lansat Vasile Grecu o idee. Dar ar fi asta conform cu planul de ecologizare? Pai planul nici nu exista si nici poluatorul sau Primaria par ca nu sunt interesate sa dea bani pentru rezolvarea problemei. Ing. Neculai Constantinescu a spus ca are nevoie pentru fabricarea vestitelor sale elemente de constructii, care contin fosfogips, de 4000 m patrati langa depozit. In zece sau chiar opt ani, sustine inventatorul, fabrica sa (pentru care are investitori) ar consuma halda.
Mai devreme insa, Maria Ionos (Agentia de Protectie a Mediului), spusese ca „muntele” este inchis, fiind format dintr-un reziduu deosebit de periculos, conform normelor europene. Pana la urma, Mihai Neculai (Amurco SRL) si prof. Octavian Barabas (Universitatea Bacau) au pus punctul pe i: proiecte si solutii ar fi, dar totul se reduce la bani. Cine-i da, mai ales ca trebuie multi? Practic, in urma dezbaterii nu s-a clarificat nimic, nu s-a taiat niciun cap si n-a fost elaborat vreun plan de actiune. Dar macar a fost adusa in atentie problema, pentru ca exista pericolul sa fie uitata.
Peter Kelmann
