Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind neconstituţionalitatea unor articole din legea privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Curte, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională a luat în dezbatere, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, sesizare formulată de Preşedintele României în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie.
Potrivit comunicatului transmis de Curte, criticile de neconstituţionalitate au vizat, în ordinea invocării acestora, doar dispoziţiile art.29 alin.(16), art.48 alin.(11) şi ale art.2 lit.f) din legea contestată.
ÃŽn urma deliberării, Curtea ConstituÅ£ională a constatat că dispoziÅ£iile art.29 alin.(16) ÅŸi ale art.48 alin.(11), precum ÅŸi cele ale alin.(17) ale aceluiaÅŸi articol sunt neconstituÅ£ionale, întrucât instituie posibilitatea atribuirii unui mandat de parlamentar unor candidaÅ£i nominalizaÅ£i pe liste suplimentare de către partidele politice, alianÅ£ele politice sau alianÅ£ele electorale, fără ca aceÅŸtia să fi primit votul exprimat direct, nemijlocit de către alegător, contravenind astfel art.62 alin.(1) din ConstituÅ£ie, care obligă la alegerea directă a Parlamentului; dispoziÅ£iile art.2 lit.f) teza finală – „în cazul reorganizării administrativ-teritoriale”, întrucât ele adaugă la prevederile constituÅ£ionale ale art.89 privind dizolvarea Parlamentului, prin introducerea posibilităţii de organizare a alegerilor parlamentare anticipate în cazul reorganizării administrativ-teritoriale.
Întreaga argumentaţie reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Curtea Constituţională va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Drept urmare, Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, nu poate fi promulgată de Preşedintele României, urmând să fie trimisă Parlamentului spre reexaminare, în şedinţa comună a celor două Camere.
Potrivit art.147 alin.(2) din Constituţie, în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Pe 21 noiembrie, preşedintele Traian Băsescu a transmis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea legilor 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, 215/2001 a privind administraţia publică locală şi 393/2004 privind statutul aleşilor locali.
ÃŽn opinia ÅŸefului statului, legea trimisă la promulgare prevede în art. 29 alin. 16 că ”separat pentru Camera DeputaÅ£ilor ÅŸi Senat, fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaÅ£ie a cetăţenilor aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale are dreptul de a propune o listă suplimentară la nivel naÅ£ional care va putea conÅ£ine cel mult un număr egal de candidaÅ£i cu numărul candidaÅ£ilor înscriÅŸi în toate colegiile uninominale”.
„Lista naÅ£ională a fiecărui partid va ordona candidaÅ£ii partidelor ÅŸi va conÅ£ine în coloane separate: numele ÅŸi prenumele candidatului, precum ÅŸi apartenenÅ£a politică a acestuia. Lista va fi folosită pentru desemnarea reprezentanÅ£ilor în Parlament doar în situaÅ£ia în care numărul de voturi valabil exprimate dobândite îi permit să obÅ£ină, conform algoritmului de repartizare prezentat la art. 48, mai multe mandate decât numărul candidaÅ£ilor înscriÅŸi în colegiile uninominale. Lista naÅ£ională suplimentară a fiecărui partid politic, alianţă politică sau electorală se depune la Biroul Electoral Central ÅŸi va fi afiÅŸată în toate secÅ£iile de votare. CandidaÅ£ii înscriÅŸi pe lista naÅ£ională vor respecta prevederile alin. 7-15″, se preciza în sesizarea preÅŸedintelui.
De asemenea, după cum arăta acesta, în articolul 42 alin. 6 din lege, unde se prevede modalitatea de vot, se specifică faptul că, ”alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ÅŸtampila care poartă menÅ£iunea ”VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele ÅŸi prenumele candidatului pe care îl votează”.
”AÅŸadar, alegătorii votează doar candidaÅ£ii propuÅŸi individual de către partidele politice sau formaÅ£iunile cu caracter politic, ori candidaÅ£ii independenÅ£i, fără a vota ÅŸi lista naÅ£ională de candidaÅ£i prevăzută la art. 29 alin.16”, explică preÅŸedintele în sesizarea transmisă.
Totodată, Traian Băsescu atrage atenÅ£ia că articolul 48 alin. 11 din lege prevede că, „în situaÅ£ia în care un partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală obÅ£ine la nivelul unei circumscripÅ£ii electorale un cât electoral care este superior numărului total de candidaÅ£i din circumscripÅ£ia respectivă, se va proceda la atribuirea de mandate către persoanele de pe lista naÅ£ională suplimentară, în ordinea de pe lista întocmită de competitorul electoral respectiv”.
”Aceste prevederi permit ca persoane aflate pe lista naÅ£ională propusă de către fiecare competitor electoral să obÅ£ină mandatul de parlamentar, fără ca alegătorul să fi votat aceasta listă, deÅŸi potrivit articolului 62 alin. 1 din ConstituÅ£ie, Camera DeputaÅ£ilor ÅŸi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret ÅŸi liber exprimat, potrivit legii electorale”, susÅ£inea Traian Băsescu în sesizarea transmisă CurÅ£ii ConstituÅ£ionale.
ÃŽn acest sens, potrivit ÅŸefului statului, „prevederile art. 29 alin. 16 ÅŸi art. 48 alin. 11 din lege, care se referă la atribuirea mandatelor de parlamentar către persoane de pe lista naÅ£ională suplimentară, fără ca această listă să fie votată de alegători, încalcă prevederea constituÅ£ională a art. 62 alin. 1 referitoare la alegerea directă a membrilor Parlamentului de către cetăţeni”.
Caracterul direct al votului, atenţionează şeful statului, constă în faptul că cetăţenii îşi aleg reprezentanţii în Parlament în mod direct şi personal, fără niciun intermediar, reprezentant sau delegat.
”Caracterul direct al votului este esenÅ£a reprezentativităţii democratice moderne, în care cetăţenii îşi exprimă în mod direct opÅ£iunea pentru un anumit candidat propus în alegeri”, precizează preÅŸedintele.
Sesizarea preşedintelui trebuia discutată de Curtea Constituţională pe data de 5 decembrie, însă Curtea a amânat dezbaterea.
La sfârÅŸitul săptămânii trecute, preÅŸedintele Traian Băsescu afirma că suspectează o „cârdăşie între AsociaÅ£ia Pro DemocraÅ£ia ÅŸi Guvern” pentru două prevederi din legea uninominalului pe care Executivul ÅŸi-a asumat răspunderea în faÅ£a Parlamentului.
„Personal, nu cred că Pro DemocraÅ£ia nu a avut în vedere că cele două articole încalcă prevederile constituÅ£ionale. Suspectez o cârdăşie între Pro DemocraÅ£ia ÅŸi Guvern. ÃŽn cazul în care Curtea ConstituÅ£ională le va declara constituÅ£ionale, le voi cere public scuze. ÃŽnsă, în situaÅ£ia în care se va confirma neconstituÅ£ionalitatea articolelor, Pro DemocraÅ£ia ÅŸi primul-ministru trebuie să ÅŸtie că au participat la înÅŸelarea românilor”, preciza Traian Băsescu. ROMPRES
