Zorii zilei de 23 noiembrie 1918-zi importantă a contribuţiei AVIAŢIEI la Marea Unire de la 1 Decem-brie 1918, zi de unire a tuturor românilor în interiorul aceloraşi graniţe.
De ce este istoric şi memorabil acest zbor? Ce a însemnat el pentru realizarea statului naţional unitar român ? Dar să descriem mai întâi executarea zborului în sine şi implicit ne vom da seama şi de însemnătatea lui. Pe aerodromul Răcăciuni, în dimineaţa de 23 noiembrie 1918 era un ger năpraznic. Un avion de tipul Farman 40, cu două locuri,echipat cu motor REANULT şi cu o autonomie de zbor de 2h şi 45min., aştepta să-şi ia zborul. În carlingă era pilotul locotenent VASILE NICULESCU şi căpitanul VICTOR PRECUP. Avionul încărcat cu manifeste şi motorul pornit decolează şi urcă deasupra munţilor dezlipindu-se de nori. Au trecut pe lângă mai multe locuri şi localităţi: Moineşti, muntele Ceahlău, bazinul Bârsei, Târnave, O-dorhei, Sighişoara, Mediaş şi apoi BLAJ. Au văzut de sus Cîmpia Libertăţii, situată între Târnava Mare şi calea ferată. Pe o culme mai înaltă străjuia statuia lui Avram Iancu. Au făcut câteva viraje peste oraş şi au aruncat pachete cu manifeste . La ora 13 au aterizat pe Câmpia Libertăţii. Îi aştepta Garda şi un număr mare de localnici. Au fost urale formidabile. Se striga Trăiască ROMÂNIA MARE.Au pornit cu toţii spre centrul Blajului la Palatul Metropolitan unde au fost întâmpinaţi de preotul Vasile Suciu, preşedintele Comitetului Naţional din Blaj. Toată noaptea s-a lucrat la răspunsul documentelor aduse de cei doi iar a doua zi in zori echipajul se pregătea de decolare spre Bacău. Bacăul era pe buzele tuturor. Cred că însemnătatea acestui zbor reiese foarte plastic din lucrarea profesorului Eugen Şendrea „Istoria Municipiului Bacău” în care înserează scrisoarea dr.Ionel Pop înmânată locotentului Vasile Niculescu în care se scria:
Dragă domnule Niculescu,trecând Carpaţii în zbor, î mpreună cu comandantul dumitale-căpitanul transilvănean Victor Precup, -ca primă solie a mântuirii noastre,ai aterizat ieri,23 noiembrie, pe Câmpia Libertăţii.Du, te rog, fraţilor noştri dragi toată caldura sufletului nostru, du-le chemarea noastră! Dumneata ne vei fi pururi neuitat şi…ca să-ţi aduci din când în când aminte de aceia pe care sosirea dumitale i-a făcut fericiţi, primeşte de la noi o bucată de paitră. Este o întruchipare a luptelor noastre seculare şi a suferinţelor noastre. E o bucată de piatră, vechea piatră a Libertăţii,r idicată în 1848 pe câmpia de lângă Blaj, unde aţi aterizat dumneavoastră împreună cu românul tarnsilvănean Precup.Piatra a fost, între timp, arun-cată în aer cu dinamită de catre ocupanţi, pentru ca nici acest modest semn al dorinţei de libertate să nu-l avem. Din trupul ei este bucata care îţi va aminti de noi. Cu frăţească dragoste!
Doctor Ionel Pop.
Zborul a fost important şi pentru ca avionul da la Bacău a transportat documente importante din partea Marelui Cartier General prin care ardelenii erau asiguraţi de sprijinul armatei române din partea primului ministru, Ionel Brăteanu şi din partea viitorului mitropolit al ROMÂNIEI MARI.
COMANDOR (r)dr.Vasile FLOREA