O masura din domeniul educatiei tinerei generatii agita in prezent opinia publica. Este vorba de scoaterea de pe lista subiectelor pentru examenul de bacalaureat, la limba si literatura româna a marilor scriitori români care prin talentul, gândirea si patriotismul lor au ilustrat literatura româna din trecut si pâna azi, ca parte componenta a culturii noastre nationale.
Sunt convis ca la fel ca si mine, nenumarati semeni din generatia mea si nu numai, nu inteleg aberanta hotarâre a domnilor din Ministerul Educatiei, in frunte cu mult contestatul ministru, care in „intelepciunea” lor au luat uluitoarea masura. Este oare de conceput stergerea de pe lista respectiva a unor mari figuri din cultura noastra? Este de conceput, de exemplu, ca nemuritorul Eminescu care oglindeste in coplesitoarea sa personalitate si in geniala sa opera, intregul românism, sa dispara din constiinta românilor? Dar cei care in copilaria lor au cuprins in orizontul lor de simtire si gândire „Amintirile din copilarie” a lui Ion Creanga, neegalatul povestitor de la Humulesti? Cum au primit aceasta veste? Dar despre Caragiale a carui piesa de teatru a imbogatit chiar si repertoriul european si a carui actualitate se mentie pâna in zilele noastre? Cu cât nesat impleteam in anii de liceu studiul obiectelor din manualele de scoala, cu lectura romanelor lui Liviu Rebreanu care imi largeau orizontul de cunoasteri despre patriotismul si jertfele românilor ardeleni in „Padurea spânzuratilor”, sau despre dragostea pentru pamântul lor mostenit din tata in fiu din „Rascoala”, ori despre problemele sociale din viata satului românesc din „Ion”. Dar Iorga, marele carturar, istoricul pe care ar fi dorit sa-l aiba in patrimoniul sau national orice popor? Ne intrebam, cum va fi primita pe malurile Bosforului si Dardanelelor si in Anatolia turceasca, vestea care venind din România, ca cel care a scris cea mai completa istorie a Imperiului Otoman nu mai are nicio valoare in tara in care s-a nascut? Rusine desigur, ar fi exclamatia locuitorilor din acele meleaguri. Dar, un Eugen Ionescu sau un Noica, pe care si-i revendica si intelectualitatea franceza? Dar oare, marii barbati de stat liberali de la inceputul României moderne, in frunte cu Bratienii, cum ar privi daca o putere supranaturala i-ar reda vietii pamântene, masura luata de continuatorul lor din guvernul actual, in anul de gratie 2008, D-l Adomnitei? Dar, nu este o adevarata batjocura, o sfidare a simtamintelor românesti, a inlocui pe acesti titani ai culturii românesti, cu un oarecare ziarist, necunoscut de marea majoritate a românilor, este vorba de D-l Tismaneanu, coautor al „operei” de condamnare a comunismului din Romnia? Dupa decenii, scurse de atunci, fata de problemele cu care este confruntat românul de azi, pe cine mai intereseaza ce a fost in trecut? Multi din tinerii pentru care s-ar fi decis schimbarea din sistemul educational, aproape ca nici nu stiu cine a fost Ceausescu. D-l Scheele este si el un inlocuitor al personalitatilor românesti eliminate de D-l Adomnitei. Am fi fost poate de acord, daca era necesar, sa fie mentionat in locul unui diplomat oarecare a Uniunii Europene, un adevarat sustinator al cauzeu românesti. Acesta ar fi putut fi de exemplu Napoleon al III-lea al Frantei, care a sprijinit cu autoritatea sa imperiala, recunoasterea României pe plan european, odata cu Unirea principatelor române. Si pentru ca a venit vorba de Franta, ma intreb cum ar reactiona francezii daca de pe o asemenea lista, ar disparea un Russeau sau un Voltaire? Este foarte probabil ca la originea acestui „istoric” document, sa fi fost Pactul National pentru educatie din primavara acestui an, elaborat sub presedintia D-lui Traian Basescu cu pretinsul acord a unor partide politice. Gândesc ca si cu aceasta ocazie presedintele jucator si-a dovedit calitatile de atotstiutor. Dusul rece primit duminica la etapa a 2-a „a localelor”, de PDL-ul presedintelui, va fi poate de natura a-i directiona acestuia preocuparile spre alte evenimente ce vor sa vie in toamna si primavara viitoare – parlamentarele si prezidentialele.
Av. Gh. DALBAN
