Costica

Om inalt, pe la vreo doua prajini, Costica a semanat numai complexe in jurul sau. Vreme de patru ani, o intreaga administratie locala a cercetat mijloacele prin care sa-i poata ajunge la nas pentru a-l privi drept in ochi. Când podul s-a darâmat, din pricina unei macarale care a facut insolatie cu sofer cu tot, patronii administratiei au crezut ca momentul optim a sosit. In loc de primar, la santierul blestemat a facut planton, saptamâni bune, Costica. Doar ca baietii destepti ai noii oligarhii inversasera suspect membrii ecuatiei. Când patronul insusi se ivea pe la santier, el scadea vertiginos si fizic in sondaje parând incapabil de-a duce la bun sfârsit o asemenea corvoada; când Costica era exilat in albia râului si in bataia obiectivelor media, se intâmpla taman pe dos. De la doua prajini altitudine, Costica impunea respect si un alt fel de teama in rândul muncitorilor toropiti. Acestia fumau ceva mai putine tigari; puneau osul mai abitir; picamerele insele muscau mai cu nesat din betoanele aparent invechite. Costica devenise periculos: si politic si administrativ. O greseala nesperata de cei aciuati in barca patronului a venit chiar din directia lunganului solitar – când ruptura parea inevitabila, si chiar necesara, Costica s-a inmuiat. Omenia si calculul politic gresit l-au facut sa iasa in afara legii morale: Costica a comis delict de milostenie si a fost incadrat, rapid, pe lista scurta a celor care trebuiau debarasatI pe indelete. Costica a tras lista, din pozitia secunda pe care o ocupa, ducând-o, impreuna cu o campanie electorala exemplar orchestrata, pe culmi nebanuite. La ziua decontului Costica nu aparea pe statul de plata. Pâna cu câteva ore inainte de inmânarea chenzinei, omul se stia sigur pe indeletnicirea sa si pe siguranta pecuniara dobândita in timp. Doar ca patronul administratiei locale a decis altfel. Costica a fost tras, precum garniturile feroviare invechite, pe linie moarta. Ba, a apucat sa treaca si printr-o baie de decolorare politica. Acum, Costica activeaza sustinut pe metereze apolitice. In sinea lui s-a cam saturat de patronii administratiei locale. S-a cam saturat de tot si de toate. Dar parca n-ar spune nu unei noi provocari politice. Cine va specula momentul si-i va intinde manusa? Lucian BOGDANEL