VALEA fara paduri a TROTUSULUI

Muntii de pe Valea Trotusului din Bacau, defrisati in ultimii ani ar putea sa fie reimpaduriti, prin efortul autoritatilor, cu ajutorul unor fonduri europene si de la bugetul de stat. In ultima perioada, autoritatile bacauane au purtat mai multe discutii privind reabilitarea zonei unde au fost defrisate mai mult de opt mii de hectare de padure. “Vreau sa generam un program intens de impadurire, atât pe terenurile statului, cât si pe cele private. Vom intensifica adresele pentru bacauanii care au nevoie de impaduriri. Acestea se fac contracost. Totusi oamenii nu vor sa plateasca. Foarte multi isi doneaza terenul statului sau il vând ieftin, pentru ca nu mai au ce face cu el, fara copaci. Vom accesa programe pe mediu pentru reimpaduriri si pentru accelerarea procesului, vom cauta sa gasim si fonduri europene”, ne-a declarat prefectul bacauan Claudiu Serban.

De saracie si-au taiat padurile

Din cauza saraciei dar si a lipsei de reactie a autoritatilor, generata de golurile legislative, in zona Vaii Trotusului, taierile continua. “Am fost de curând impreuna cu reprezentantii Directiei Silvice in Zona Vaii Muntelui. Din paduri se taie in continuare. Este trist sa vezi muntii ramasi goi”, mai spune prefectul Serban. O parere mai nuantata a avut administratorul padurilor de stat din Bacau, Gheorghe Savu. “Trebuie gasite solutii pentru stoparea taierilor, pentru realizarea unor controale flagrante in zona, dar si posibilitati financiare pentru reimpadurirea zonelor unde s-a furat lemn. Din padurile statului nu am inregistrat delict silvic important in ultimii ani. Taierile au avut loc din padurile private. S-au taiat opt mii din aproape 10 mii de hectare de padure, cu care au fost improprietariti localnicii din zona”, ne-a spus Gheorghe Savu, directorul Direcaiei Silvice Bacau.

“Trebuie fonduri si programe europene”

In localitatea Comanesti s-au defrisat câteva sute de hectare. Situatia este foarte grea. Noi am reusit in 2007 sa plantam 85 de mii de puieti, pe aproximativ 20 de hectare. In acest an am mai pus vreo 20 de mii de puieti, cu care am mai acoperit vreo trei hectare. Oamenii nu au cu ce plati plantarile de arbori. Trebuie fonduri si programe europene”, ne-a precizat Viorel Miron, primarul oratului Comanesti.

Fara vinovati

Nici pâna la aceasta data, pentru cele opt mii de hectare de padure rase de pe fata pamântului nu au fost gasiti vinovatii. Nota Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MADR) din 2005, care a dat startul unor cercetari ale Departamentului National Anticoruptie (DNA) a fost ulterior contrazisa de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Subprefectul Gheorghe Hura, implicat in aplicarea legii 400/2002, ne-a declarat: “Pe aceasta lege au fost validate 12 mii de hectare sn localitatile bacauane Comanesti, Asau, Agas, Brusturoasa si Palanca. Au fost pusi in posesie 2.133 de localnici pentru 9.387 de hectare, iar restul titlurilor nu au mai fost date, datorita notei MAPDR. Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor a contrazis cele spune de minister, deoarece s-a considerat ca Reforma Agrara din 1945 a produs efecte, iar titlurile emise sunt valabile”, ne-a precizat subprefectul Gheorghe Hura.

Valea Trotutului – valea plângerii

Valea Trotutului, un colt de rai altadata, este acum un peisaj dureros. Peste opt mii de hectare de padure sunt defrisate, populatia este saraca si lipsita de perspective. Autoritatile bacauane, datorita cadrului legal, intereselor, dar si impotentei temporare administrativ-politice, nu au facut nimic pentru repararea situatiei. Taierile s-au facut de pe proprietatea privata a celor care au fost improprietariti. Pe baza unor liste de improprietariti, din 1945, mai bine de doua mii de localnici au primit padure, aproape 10 mii de hectare. In cele mai multe cazuri, padurea nu li se cuvenea, deoarece improprietaririle de dupa razboi faceau referire la teren arabil si nu se aflau pe aceste amplasamente. Presati de propria saracie, de nevoia de a-si hrani familiile, dar si sustinuti tacit de grupurile de interese, localnicii si-au câstigat o pâine amara din taiatul arborilor, pentru afacerea “gulerelor albe”, care au ramas nesanctionate si in ziua de astazi. Bacauanii din Valea Muntelui, localnicii, au pierdut aproape tot la inundatiile din 2005, când apele si alunecarile de teren au ras ce au intâlnit in cale. Autoritatile statului, ONG-urile au depus eforturi pentru salvarea situatiei. In momentul de fata, cea mai mare parte a drumurilor, podurilor dar si a locuintelor sinistratilor bacauani sunt inca in faza de constructie. Sub amenintarea unor noi calamitati, singura solutie ramâne refacerea podurilor. Autoritatile, acum in an electoral, promit rezolvarea problemelor sociale si reimpadurirea zonelor defrisate, chiar daca ele se afla pe proprietate privata. Mircea MERTICARIU