Bacaul, de-a lungul secolelor: Primul invatator al Scolii Domnesti din Bacau

Activitatea de instruire si de a influenta in mod permanent si sistematic progresul intelectual, moral, fizic al copiilor si al tineretului, de a-i forma pentru confruntarea cu greutatile vietii isi are inceputurile in momentul intemeierii familiilor. Fiecare forma de convietuire comuna a avut grija deosebita pentru formarea urmasilor. Instruirea n-a insemnat numai invatarea istoriei, geografiei, matematicii, fizicii sau chimiei. Familia s-a chinuit sa invete pe urmasi limba vorbita corect, fara sa predea gramatica. Tot in familie se invata calculul matematic si scrisul. Aceasta unitate a ramas pâna in zilele noastre locul in care incepe transmiterea primelor informatii de catre parinti catre urmasi. Tot aici au fost transmise si practicile scrisului, dupa cunoasterea acestui mijloc de comunicare intre oameni ca si informarea urmasilor asupra prezentului trait de generatiile anterioare. Scriitorii individuali in limbile latina si greaca, in cea vorbita de traco-daci, români si slavi, au fost formati cu mult inainte de organizarea scolilor manastiresti si bisericesti. Bacaul s-a format ca asezare omeneasca de-a lungul mai multor milenii. Localitatea este rezultatul unor progrese economice in: agricultura, mestesugarit, comert. Practicarea acestora a impus cunoasterea unor fenomene naturale, consecintelor asupra semanaturilor, plantatiilor de vii si pomi, cresterii si scaderii debitelor de apa, pe care oamenii locului il intrebuintau la udatul plantelor, punerea in miscare a pietrelor de râsnita si moara. Asemenea cunostinte erau dobândite prin practica muncii. Dezvoltarea comertului a impus calcularea valorii marfurilor produse in bani.
Corespondenta dintre Sfântul Scaun, condus de Innocentius al III-lea et nobile viro Ioannitio, capetenia românilor si a bulgarilor, scrisorile lui Vasile din Zagora, cele ale domnilor Moldovei, Tarii Românesti si voievozilor Transilvaniei, a printilor acestui stat român independent dupa disparitia regatului Ungaria confirma existenta stiutorilor de carte, a unor limbi straine pe spatiul de locuire românesc dintre Galitia si Pind, Marea Adriatica si Marea Neagra, Dunarea Panonica si zona de peste Nistru.
In anul 1676, unul dintre misionarii catolici la Bacau, unde functiona o episcopie de acest rit de la finele secolului al XVI-lea si un decanat al acestuia, organizat in 20 iulie 1586, când Hieronim Arsengo a fost instalat ierarh al parohiilor catolice din toata Moldova, a comunicat despre functionarea Scolii de la Precista localitatii de pe Bistrita. Toate aceste fapte si fenomene au demonstrat nu numai unele succese in privinta convertirii la catolicism a unor români ortodocsi, trecerea tuturor românilor catolici sub autoritatea Nuntiaturii Apostolice din Varsovia, ci si raspândirii cunostintelor religioase, consolidarea acestora, a studiului limbilor latina, italiana, româna si slava. Constiinta romanitatii românilor si originii latine a limbii vorbite de acest neam, mult raspândit in Europa, au capatat un mare suprot material si o puternica sustinere morala. Cu toata despartirea proprietatii târgului prin cartea domnului Vasile Lupu, a masurilor separatiste adoptate de urmasii la scaunul domnesc ai acestuia, locuitorii târgului frecventau Biserica Precista, aflata pe noua proprietate. Poporul, tinerii erau prezenti la cursul scolii de aici. Urmari pozitive a avut si asupra Bacaului hrisovul domnului Grigore Ghica din anul 1727, prin care a imputernicit pe mitropolitul Moldovei sa se ingrijeasca de scolile existente in principat, controlarea activitatii „profesorilor”. La 6 iulie 1749, mitropolitul Moldovei, Nichifor a stabilit durata cursurilor scolare intre 3 si 21 ani. In anul 1755 a fost tiparit din porunca mitropolitului Iacob I. Pruteanu, primul abecedar in limba româna „Bucovar pentru inceperea de invatatura” sau „Alfabetar pentru copii”. Unele documente au aratat prezenta multor tineri din Bacau la scolile de inlate studii din Transilvania, Polonia, Italia si cetatea Eterna. Locuitorii Bacaului au manifestat initiativa in privinta organizarii unei scoli domnesti. Preocuparile acestora au fost oglindite in hrisovul domnului Ionita Sandu Sturdza, elaborat si facut public la 23 iulie 1823, in capitala Moldovei. Documentul domnesc a prevazut economisirea unor sume de bani din cei adunati la „cutia târgului”. Sumele realizate pe aceasta cale urmau sa fie cheltuite numai in scopul deschiderii unei scoli publice, in care sa fie primiti la studiu copiii sarmani, fara a fi obligati sa plateasca contributii financiare sau de altfel. De la elaborarea si transmiterea hrisovului lui Ionita Sandu Sturdza si pâna la organizarea si deschiderea celei dintâi „Schola Domneasca” in târgul de lânga Bistrita au trecut un numar total de 16 ani.
Epitropia Invataturilor Publice din Principatul Moldovei a elaborat documentul privind organizarea scolii respective si numirea lui Constantin Platon la cea dintâi institutie de invatamânt public din „urbea Bacau” la data de 23 mai 1839.
Intemeietorul intamântului public din actualul municipiu Bacau s-a nascut la Roman, in familia preotului Platon, in cursul anului 1820. Familia acestuia s-a stabilit ulterior in capitala Moldovei, unde acesta a primit instructiunea si educatia in casa parinteasca, iar apoi la una din scolile iesene. Absolvirea cursurilor i-a permis sa urmeze pe cele ale Institutului „Trei Ierarhi”, ca stipendiat pe cheltuiala epitropiei. Famila a avuat posibilitatea sa intretina pe Constantin Platon ca discipol la Academia Mihaileana. Aici a studiat timp de doi ani de zile cursurile predate de catre profesorii: Gh. Sauleasci, V. Fabian si Samuel Botezatu. Constantin Platon, in anii de studiu, a dobândit o pregatire foare buna: pedagogica, filosofica, filologica, artistico-muzicala. Informatiile documentare si insemnarile lui Costache Radu l-au aratat pe cel dintâi dascal al Bacaului ca vorbitor al limbilor grecesti si franceze. El a dovedit temeinice cunostinte de limba latina si germana. Costache Radu l-a prezentat ca pe un foarte bun cunoscator al scrierii chirilice supraetajate. Documentele scrise si semnate de el demonstreaza informatia. Documentele lui au aratat un om cinstit si corect. In vocabularul limbii române de atunci aveau o larga intrebuintare cuvintele slave: „otnosenie, dela, zapis, doclad, presusveie, zdelca”. In timpul activitatii acestuia ca profesor la „Shoala Domneasca” din Bacau, Moldova a suportat consecintele a doua ocupatii rusesti si a uneia austriece. Acestea au avut consecinte si asupra vocabularului folosit de români. Duritatea acestor ocupatii a fost cumplita si cu urmari materiale grave.
Constantin Platon a fost insotit la instalarea, ca profesor la Bacau, de marele om de cultura Gheorghe Asachi. Faptul s-a petrecut la 24 septembrie 1839. Obstea orasului imputernicise pe comisul M. Lupascu sa gaseasca un local corespunzator si unei asemenea trebuinte, fiind intâi la un loc indemânatec pentru venirea tinerilor”. Aceasta a fost casa caminarului Christea, fost president al Eforiei Bacau. Aceasta se afla la intretaierea strazilor actuale 9 Mai si Bulevardul Unirii. Aici puteau veni lesnicios tinerii aflati cu locuintele pe cele doua proprietati pe care se afla Bacaul dupa 1640, „mosia domneasca” si cea „manastireasca”.
„Costache Platon”, apreciat de Costache Raduca „om destept si destoinic pentru datoria lui, introduse in clasa I-a un sistem care era asa: banca intâia avea inainte o banca de nisip, unul din copii, dupa porunca sadatorului (monitor cum se zice azi), care striga „indrepteaza primare”, copilul trecea cu un netezator de lemn peste nisipul de pe banca, si apoi sadatorul striga ear”, striga „luati sama bine si scriti litera „a”, aratându-le de pe o tabla mare ce era inaintea lor, litera”. Metoda intuitiva si nisipul si-au spus cuvântul in invatarea alfabetului chirilic, timp de doua decenii. In anul 1858, asemenea practica a fost inlocuita. Copiii au invatat in asemenea conditii scrisul, cititul, originea cuvintelor, ortografia si sintaxa. La aritmetica, se primeau cunostinte despre „numerile complexe, regula 3 simpla si compusa”. In clasa a IV-a se traducea mici bucati de limba latina”. Predarea cunostintelor de muzica vocala si instrumentala a facut parte din activitatea profesorului Constantin Platon. Elevii lui cântau vocal, iar el tinea acompaniament cu ghitara, caci bine si frumos cânta din ghitara”. Aprecierile sunt corecte. Aglomeratia a fost caracteristica scolii de abia deschise la Bacau. Situatia confirma dorinta arzatoare a copiilor Bacaului de a studia bine si temeinic. Costache Radu a consemnat pentru vesnicie. „Cum s-a infiintat scoala, ea a fost populata. Veneau baieti si de la tara. Orasenii si-au trimis copiii la scoala, nu insa si boerii.”
Primul profesor, organizatorul invatamântului public la Bacau, Constantin Platon a functionat la catedra pâna in anul 1869. Atunci a fost pensionat, dar nu lasat in afara societatii si izolat, deoarece era o persoana trebuitoare si folositoare oamenilor localitatii Bacau si celor din imprejurimi. Rezultatele muncii sale de trei decenii au fost folositoare mai multor generatii, care au ajuns sa ocupe „dregatorii… si demnitati inalte”.
Toti discipolii acestuia s-au comportat civilizat cu semenii lor, s-au demonstrat a fi „oameni de omenie”. Pilda lor este una exemplara.

Prof. dr. Dumitru ZAHARIA

Adauga un comentariu

*