1 decembrie 1918, Marea Unire

Peste 100 de mii de români au asteptat, in noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie, pe platoul de la Alba Iulia, marea hotarâre de „Unire a Transilvaniei cu Tara”. In timpul noptii au fost intonate la lumina focurilor cântece patriotice. Intreaga multime a exprimat cu putere, in nenumarate rânduri, „Vrem Unirea”, „Vrem Unirea”. Intr-o atmosfera de entuziasm patriotic impresionant, tulburator, George Pop de Basesti, anunta, stapânit de emotie si exprimând vointa nationala prin delegatii alesi, Unirea Transilvaniei si Banatului cu România, pentru vecie. Adunarea Nationala s-a inchis, deputatii participanti cântând in cor „Pe-al nostru steag e scris Unire”. La aflarea hotarârii istorice de la Alba Iulia, in aproape toate localitatile din Transilvania ca si in vechiul Regat s-au desfasurat adunari populare pentru sarbatorirea marelui eveniment. Marele nostru poet Al. Vlahuta consemna: „Poate niciodata n-a incaput atâta fericire intre hotarele tarii ce s-a chemat Dacia…Steaguri de biruinta si cântece de bucurie sarbatoresc maretul act al intregirii neamului românesc. Nu e vis ceea ce vedem. A fost vis si s-a facut realitate…” La rândul sau, patriotul si carturarul român Onisifor Ghibu arata, cu cele mai emotionante cuvinte: „Astazi, când visurile de veacuri iau fiinta dinaintea ochilor nostri, cuvine-se sa aducem aminte de cei care au murit in revolutia de la 1784 si cea de la 1848, de cei care si-au jertfit viata in primul razboi mondial dusi de convingerea ca el va izbavi neamul nostru”. Se implinesc 90 de ani de la hotarârea istorica de la Alba Iulia, care a consfintit vointa unanima a poporului român de Unire a Transilvaniei cu Patria-mama.
Viorel ROMAN