Intrat in Parlament precum camila prin urechile acului, Tariceanu se imbata cu apa rece. Si mai si râgâie politic pe de-asupra. Fostul premier a declarat ca PNL negociaza cu orice partid formarea viitorului Executiv. Conditia pusa de liberali este clara: functia de prim-ministru trebuie sa-i revina lui Tariceanu insusi. Este evident ca pretentiile liberalilor, formulate asa de transant, sunt imposibil de satisfacut. Ele vadesc o infatuare nesimtita si inexplicabila. PNL-ul lui Tariceanu a iesit totusi pe locul 3 din examenul uninominal. Jocul politic este insa altul. T’ariceanu stie ca nu mai pupa sefia Guvernului. In schimb, el forteaza de zor o apropiere intre PDL si PSD, dând pe gura o sumedenie de pretentii care-l fac ingrat si nefrecventabil la ora negocierilor. Miza e cu bataie nitelus mai lunga. Posibilitatea unui guvern de larga respiratie si sustinere parlamentara e la mâna lui Basescu. Acesta si-a construit partidul pe o retorica justitiara anti-PSD. Cooptarea PSD la guvernare inseamna discreditarea propriului discurs politic si, fortând nota, tradarea dreptei. Cu o singura conditie. Daca Basescu reuseste sa-i convinga pe români ca trecerea peste criza financiara e mai importanta decât revansele politice personale, calea catre un guvern de coalitie PDL – PSD este amenajata. Daca nu, Basescu nu va risca sa-si compromita din fasa sansele la un nou mandat de presedinte. Cu un PNL aruncat in Opozitie, dar intretinut in viata de banii lui Patriciu, prezidentialele se anunta o afacere delicata. Liberalii ar putea da drumul unei turuieli anti – FSN nesfârsite. De altfel, finantele inepuizabile ale lui Patriciu pot alimenta non-stop o campanie anti – FSN. Din perspectiva liberalilor, exilati in opozitie de votul de la parlamentare, Basescu ar putea fi atacat sistematic sub pretextul ca ar fi recreat, la conducerea tarii, FSN-ul de la inceputul deceniului 9. Constituirea viitorului Executiv e o problema de oameni si de nume pâna la urma. Basescu e un bun incasator si, dupa propriile spuse, un jucator. Daca-si va permite luxul de a fi atacat “in FSN”, dar va convinge opinia publica de necesitatea unui Executiv consolidat parlamentar si epurat de fantosele tariceniste, seful statului ar putea fi perceput si ca un impaciuitor. In ipoteza in care Basescu nu reuseste sa invinga si sa convinga cu aceste date ale problemei, urmatorul cabinet ar putea fi unul minoritar, girat politic doar de PDL si UDMR. Desi, democrat-liberalii nu ar agrea prea mult aceasta formula de lucru pentru ca un Executiv minoritar nu poate impune si implementa nicio reforma daca nu e sustinut de o majoritate parlamentara oarecare.
Lucian BOGDANEL