Povestirea Matrioşkăi oglindeşte o adâncă nevoie a sufletului Marinei Voica : Rusia natală. E în rostul firii cântăreţei să nu spună că nicăieri nu e mai departe pentru sine, ca acolo unde se află. Ea a itinerat această călătorie în lumea Matrioşkăi, iar eu, descriind-o, mi-am închipuit că zugrăvesc rădăcinile primelor mame rusoaice. Matrioşka e o păpuşă confecţionată din lemn de tei, mesteacăn sau arin.Ea încorporează ,unele într-altele , păpuşi din ce în ce mai mici, într-un număr de până la 60.Numele, foarte răspândit la rusoaice,este diminutivul pentru Matriona; în latină „matrona” având sensul de „mamă” , „mamă a unei familii ” ,”doamnă respectabilă” , ceea ce, în cazul păpuşii ar putea sugera perpetuarea ,fertilitatea. După unele opinii, Matrioşka ar fi pătruns în Japonia prin intermediul unui călugăr rus, după altele, traseul este invers: dinspre insula Japoneză Honshu, înspre Rusia ,în sec. al XIX -lea, prin soţia unui industriaş rus, admirator al artelor ,care a trăit între 1841-1918,Sava I Mamontov. Confecţionată întâi la Moscova, păpuşa a dobândit în scurt timp popularitate, „invadând” şi alte ţinuturi ruseşti, cum ar fi : Polkhovskii,Viatka,Semenov ,Maidan, Iver… Faptul a indus inevitabile modificări ale arhitecturii si motivisticii estetice. Dezvoltarea economiei ruseşti, pe la 1880, a înaripat pe creatorii de artă, câţiva dintre ei, susţinuţi material de Mamontov : Ilia Repin,Mihail Vrubel ,Viktor Vasneţov,Serghei Maliutin, în sensul redescoperirii şi conservării folclorului tradiţional rus, aceştia colecţionau şi făureau piese de artă autentică, Maliutin având inspiraţia să creeze prima Matrioşka într-o înfaţişare inconvertibil rusească: o ţărancă tânără cu faţa rotundă, obrajii înfocaţi, ochii mari şi voioşi, zulufi blonzi, căzuţi pe frunte de sub o basma înflorată viu.Era îmbrăcată într-un sarafan lung până la pământ şi prins în bretele. Păpuşile din interior erau îmbrăcate cu o kosovorotka( o” ie” rusească) , o cămaşa şi o podiovka ( haină bărbătească foarte lungă), iar la brâu, cu un şorţ. Ingeniozitatea construcţiei şi modelul artistic al păpuşii Matrioşka au permis adaptarea unor alte teme variate: icoane, flori, biserici,basme, lideri politici sau spirituali. Aşa,de pildă, în 1912,la comemorarea războiului ruso-francez, Matrioşka i-a înfăţişat pe Napoleon si pe Mihail Kutuzov, încorporând în chipuri de păpuşi, ostaşi ai celor două armate beligerante. Aşa s-a născut şi a devenit păpuşa Matrioşka, pe un drum al şlefuirii fizice şi de stil, dar, la noi cel puţin, ea începe să se abată,prin liberul prost gust al tarabelor cu mărunţişuri ieftine si inestetice, înspre boala invadatoare si condamnabilă a kitsch-ului!…
Aurel V. Zgheran