Nou-născuţii seamănă în mod clar cu mamele lor, însă cu toate acestea multe dintre ele afirmă că bebeluşul seamănă cu tatăl, sub influenţa unei manipulări incoştiente care vizează să apere copilul când este vulnerabil, potrivit unor oameni de ştiinţă francezi de la Centrul naţional de cercetări ştiinţifice (CNRS), relatează AFP.
Indiferent că este vorba de o fetiţă sau un băieţel, bebeluşii sub un an seamănă în mod remarcabil cu mama lor, afirmă cercetătorii de la Institutul pentru ştiinţele evoluţiei de la Montpellier (sud) într-un articol publicat pe site-ul revistei Evolution and Human Behavior.
Chipul bebeluÅŸilor prezintă „un relativ anonimat paternal”, ceea ce îi pune la adăpost de eventualele îndoieli privind paternitatea la o vârstă la care protecÅ£ia tatălui este esenÅ£ială pentru supravieÅ£uire, notează ei.
Această protecţie este întărită de mame, care văd trăsăturile tatălui la copil, conducându-i pe taţii înşişi să aprecieze că bebeluşul le seamănă.
Cu toate acestea, observaÅ£iile unor „judecători” neutri, fără nici o legătură cu familiile, pe baza fotografiilor a 83 de copii, demonstrează contrariul. Confruntând fiecare chip de copil cu trei fotografii de bărbaÅ£i ÅŸi trei de femei, ei au identificat în cele mai multe dintre cazuri mama, însă s-au înÅŸelat în privinÅ£a tatălui.
Această asemănare, care se inversează la majoritatea băieţilor în jurul vârstei de 2-3 ani, pare să rezulte dintr-o evoluţie genetică a speciei, susţin Alexandra Alvergne, Charlotte Faurie şi Michel Raymond.
Însă cercetătorii nu exclud că morfologia mai accentuată a chipului la bărbat (bărbia, nasul, maxilarul) influenţează această percepţie. Numai caracteristicile cele mai fine sunt vizibile la nou-născuţi, întărind asemănarea cu mama.
