Ideea conform căreia oamenii de geniu nu prea sunt întregi la minte nu este una tocmai noua. Ce au însă în comun persoanele înzestrate cu har creator şi cele care suferă de schizofrenie?
Potrivit cercetătorului britanic Daniel Nettle, de la Universitatea din Newcastle , poeÅ£ii ÅŸi artiÅŸtii trăiesc la fel de multe experienÅ£e „neobiÅŸnuite” ca ÅŸi persoanele diagnosticate cu schizofrenie. Ceea ce îi salvează de efectele negative ale schizofreniei – boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea ÅŸi destrămarea progresivă a funcÅ£iilor psihice ÅŸi prin pierderea contactului cu realitatea – este faptul că nu suferă de lipsa emoÅ£iilor ÅŸi a motivaÅ£iei, stare psihică asociată bolii, denumită anhedonie.
Daniel Nettle a cerut unui grup de artiÅŸti, poeÅ£i ÅŸi pacienÅ£i din spitale pentru boli mintale să completeze un formular cu întrebări menite să detecteze simptomele schizofreniei. ParticipanÅ£ii implicaÅ£i în activităţi culturale precum poezia sau arta au raportat la fel de multe experienÅ£e „bizare” ca ÅŸi pacienÅ£ii diagnosticaÅ£i cu schizofrenie. Ei au răspuns afirmativ la întrebări precum „CredeÅ£i că puteÅ£i citi minÅ£ile altora, dacă aÅ£i dori să faceÅ£i acest lucru?” sau „Vocile pe care la auziÅ£i uneori în minte sunt clare ÅŸi distincte?”. ÃŽn acelaÅŸi timp, însă, artiÅŸtii au obÅ£inut scoruri mari la capitolul emoÅ£ii ÅŸi motivaÅ£ie.
Cercetătorul a efectuat acelaÅŸi test ÅŸi asupra unui grup de matematicieni, descoperind că aceÅŸtia experimentează foarte puÅ£ine evenimente „neobiÅŸnuite” în viaţă ÅŸi că motivaÅ£ia ÅŸi emoÅ£iile resimÅ£ite se situează la un nivel foarte scăzut.
Studiul a fost publicat în Journal of Research in Personality.
