Aproape 1.500 de etnici romi au părăsit locuinţele realizate cu materialele şi banii Guvernului pe un deal din comuna Gura Văii nemulţumiţi că erau prea departe de sat şi că, iarna, pe zăpadă grea, drumul către sat era impracticabil.
Autorităţile locale au alte variante, însă. Primarul comunei, Vasile Pascu, consideră că ei s-au mutat într-o comună învecinată pentru că, după inundaţiile din 2005, s-a spart comunitatea. „La început 80 de familii s-au mutat în Ştefan cel Mare (n.r. o comună alăturată), iar la cel mult un an după, ceilalţi romi, care până atunci locuiseră în casele construite la Rotunda, au decis şi ei să plece”, declară acesta. Viceprimarul Florin Grigore susţine o variantă similară. Primarul din Ştefan cel Mare a fost de acord să îi primească în comună, dar nu le-a pus nici apă, nici curent. „De trei ori, înainte de alegeri, ne-a promis domnu primar că ne trage apă şi ne pune curent, dar, după ce l-am votat, nici nu a mai trecut pe aici”, afirmă bulibaşa comunităţii, domnul Ciprian. „Uitaţi cum stăm noi”, spune acesta, arătând spre firele de curent de deasupra, „la deal curent, la vale curent, iar noi în mijloc, pică curentu pe noi, cum s-ar spune şi noi nu avem lumină”, se plânge bulibaşa, un bărbat înalt, ocheaş şi care conduce o dacia 1310, printre puţinele maşini din comunitate. Femeile se plâng că nu au apă şi că îi trimit pe copii la şcoală nespălaţi. „Când intru în clasă, doamna îşi pune batista la nas”, povesteşte un şcolar, trist că este izolat în ultima bancă din cauza faptului că merge la şcoala murdar. „Ce să ne facem, copiii mici fac păduchi şi e greu să îi spălăm”, se plânge o femeie.
Afacerea Rotunda
După ce un afluent al Trotuşului s-a umflat şi s-a revărsat peste casele romilor din Gura Văii, în vara anului 2005, autorităţile locale au cerut bani de la Guvern pentru reconstrucţia zonei. Au primit în jur de 3 milioane de lei noi, cu care au contract şase firme să ridice 205 case, într-o vale, dintre două dealuri, un fost izlaz comunal de 350 de hectare, cu pământ de necultivat. Planul era ca toată comunitatea romă rămasă în localitate să se mute aici, deşi aici nu prea aveau alternative de muncă. Majoritatea nu au surse de venit şi trăiesc din munca cu ziua, iar drumul până în sat era lung şi obositor. Proiectul cuprindea şi un dispensar, un magazin şi o şcoală. Primarul din Gura Văii estimează costul pe casă la 131 de milioane de lei vechi. „Am mai primit şi materiale de construcţie de la Guvern şi am tras curent la 50 de containere”, spune acesta. Totuşi, romii care au locuit acolo susţin că nu au avut curent deloc, lucru confirmat şi de învăţătoarea Monica Ciocan. Primarul spune, însă, că era de datoria romilor să încheie contracte individuale cu distribuitorul de energie electrică. Cât despre apă, acesta recunoaşte că nu exista canalizare, dar „se descurcau ei cumva, era un pârâu în apropiere”. Romii au părăsit, rând pe rând, casele cu două camere şi cu wc-uri din loc în loc şi s-au mutat în comuna alăturată. De anul trecut, la Rotunda bate vântul printre casele abandonate, lăsate în paragină. „Casele acum nu au ferestre şi uşi, iar plafonul este distrus la multe dintre ele”, spune viceprimarul din Gura Văii, Florin Grigore, care susţine că, la plecare, romii au luat cu ei tot ce puteau din case. Viaţa în Ştefan cel Mare nu s-a dovedit mai bună, deşi speranţele erau mari şi autorităţile au fost primitoare. Domnul Mihalache, şeful direcţiei de Urbanism de la primărie spune că există două proiecte care aşteaptă finanţare, pentru a trage curent şi apă în comunitatea de romi. El susţine că, de fapt, principalul motiv pentru care aceştia s-au mutat din Rotunda este că în Ştefan cel Mare sunt aproape de un fost combinat, de unde fură fier vechi.
Case din chirpici cu termopane
Romii se plâng că nu au curent, dar din loc în loc răsare câte-o antenă de satelit. „Au generatoare de curent, vă spun eu”, afirmă angajatul primăriei. „Strigă în gura mare că învaţă copii la lumânare, dar ei folosesc generatoarele să se uite la televizor”. Unele case sunt din chirpici dar au geamuri termopan, pe care romii spun că le-au cumpărat din oraş. Majoritatea copiilor umblă dezbrăcaţi pentru că părinţii nu au cu ce să îi îmbrace. Mulţi se plâng de reticenţa românilor, care îi alungă de la fântânile lor. În jurul comunităţii a fost săpat un şanţ ca romii să nu mai poată trece cu caii înspre restul comunei, sătenii fiind nemulţumiţi că le sunt distruse culturile de caii lăsaţi liberi de romi.
Cornul şi laptele cărate în spate
În Ştefan cel Mare, copiii merg la şcoli mixte, dar integrarea este dificilă, mai ales din cauza faptului că sunt murdari şi nu îşi fac temele. Femeile chiar recunosc că un motiv bun pentru care îi lasă la şcoală este cornul şi laptele, acasă neavând hrană suficientă. La şcoala de la Rotunda era mai bine, povestesc ele, doamna fiind „mai bună”. Învăţătoarea Monica Ciocan i-a îndrăgit pe cei 100 de copiii din Rotunda. „Iarna, când nu se putea merge cu microbuzul în comunitate, le căram în spate cornul şi laptele”, povesteşte aceasta. Cu totul erau cinci profesori care se chinuiau să bată drumul până la şcoala fără curent. „Eu am predat aici între 2007-2008 şi nu am avut niciodată curent. La o inspecţie de grad a trebuit să ne racordam la reţea ilegal, ca să arate şi şcoala normal”, spune aceasta. „Am tot vorbit cu domnul primar să ne pună curent în şcoală şi el tot zicea da, da şi, până la urmă, nimic”. Ea are experienţă în lucratul cu copii romi, în 2001 fiind învăţătoare într-o şatră. În fiecare clasă, povesteşte aceasta, existau doi-trei copii cu potenţial, care au ajuns chiar la liceu. În general, băieţii erau mai interesaţi să înveţe pentru că voiau să îşi ia permisul de conducere. În prezent, şcoala din Rotunda este şi ea părăsită, lipsesc aproape toate geamurile şi nu seamănă deloc cu un loc, în urmă cu un an, era plin de viaţă. Casele înşiruite în paralel nu arată ca şi cum ar fi fost vreodată locuite, par doar nişte clădiri îngheţate în proiect. Primăria a reziliat contractale cu romii care au locuit aici şi a închiriat aproape 170 de case pe sume modice de 500 de lei pe an, sperând că cineva se va aventura să locuiască aici. Singurul care trece adesea pe la Rotunda este văcarul din Gura Văii, care profită de locul abandonat şi când plouă se refugiază în câte-o casă.
