O incursiune in lumea romilor

Programul guvernamental Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma a prezentat jurnalul-raport al unei vizite in comunitatile de romi din Bacau

V-ati depasit vreodata prejudecatile stravechi cu privire la romi pentru a va intreba cum arata de fapt lumea lor? Programul guvernamental Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma (SPER) a prezentat zilele trecute un impresionant jurnal-raport al unei vizite in comunitatile rome din judetul Bacau – in cadrul unei campanii media nationale adresate populatiei majoritare (cu mesajul „Discriminarea romilor se invata acasa. Cunoaste-i inainte sa-i judeci!”) si romilor (cu mesajul „Jan angle, romale” – „Fa un pas inainte!”). Potrivit reprezentantilor SPER, „mentinerea unei atitudini ostile fata de etnia roma in rândul populatiei majoritare a fost recent demonstrata de o cercetare sociologica privind relatiile interetnice. Campania de modificare a perceptiei etniei rome de catre populatia ne-roma, dar si a auto-perceptiei romilor in societatea româneasca, are ca scop facilitarea reinsertiei sociale a unui grup care are pe teritoriul României o istorie de marginalizare veche de peste sapte secole”.

Ziua intâi

Din motive neclare, informatiile furnizate de autoritati pentru vizita SPER in comunitatile de romi prezinta elemente contradictorii – motiv pentru care ne-am centrat pe jurnalul-raport.
In prima zi, delegatia oficiala a facut o vizita romilor din Comanesti – Vermesti, Supan si Pârâul Sec. Dupa spusele edilului de Comanesti Viorel Miron, in zona ar trai circa 1000 de romi – dintre care mai putin de o treime declarati. Liderul local informal al etniei, „Ghita”, vorbeste insa de un numar de doua ori mai mare de persoane, cu precizarea ca „nu sunt tigani cu corturi si care stau in satra, aici sunt tigani românizati”.
In Vermesti, oamenii traiesc din ajutoare sociale, alocatiile copiilor si lucru cu ziua. „Aici se duc toti la scoala”, a declarat Daniela, o copila din sat. Intr-o curte, Nea Dumitru si ai lui fac potcoave. Meseria au invatat-o de la inaintasi. Pe ulita, o tânara se plânge ca „in baza ajutorului social, murim de foame. Imi zice sa nu fur, da’ ce sa fac? Ma vede astia ca-s tiganca si nici nu se uita la mine’, d’apoi sa ma angajeze”.
In Supan, lucrurile stau mult mai bine. „Un cartier de oameni foarte muncitori”, spune Ghita. Oamenii povestesc cu mândrie despre copiii lor scoliti si despre biserica penticostala. „Noi vrem pace si libertate, suntem tigani inteligenti!”, spun ei. Mihaela, o tânara care a terminat cu 10 Marketing in Bacau, a declarat ca „vreau sa ma angajez ca sa pot sa ma intretin si sa dau la master. Si dupa master poate fac o a doua facultate”; s-a simtit singura la inceput in Bacau, era unca din gasca ei care a mers la facultate, totusi „daca esti om bun, te integrezi in orice comunitate si iti faci noi prieteni”. „Niste oameni fericiti si impacati cu ei” – apreciaza jurnalul celor de la SPER.
La Pârâul Sec, romii sunt amestecati, de la ceaunari la gabori, cu femei frumoase si copii entuziasmati de aparatele foto. Ceaunarii s-au imbulzit sa povesteasca despre viata si mestesugul lor: „am invatat sa facem ceaune din tata-n fiu. Eu, de exemplu, stiu de la sapte ani. Nu e treaba usoara, pâna am invatat am luat multe suturi in fund. Acum invata si fiu-miu, dar dupa scoala”; „când mi-am deschis ochii prima data, in ceaun o fost”. Membrii delegatiei care au cumparat ceaune au primit urarea traditionala „Sa tina ceaunul cât tin banii la mine-n portofel!”. Dincolo de atmosfera pozitiva din comunitate, exista unele nemultumiri, legate de accesul la serviciile medicale de stat: oamenii se plâng ca „nu este medic de familie, iar daca mergem la doctor la oras, nu ne primeste nimeni fara trimitere sau multi bani”.

Ziua a doua

A doua zi a vizitei in comunitatile de romi a inceput cu o incursiune in târgul din Darmanesti, unde-si câstiga pâinea o multime de membri ai etniei. Vând haine noi si second hand, mobila, dulciuri, obiecte si costume traditionale romani. In zona Darmanesti, delegatia a vizitat comunitatile din Plopu, Valea Uzului si Strada Vadului. Numarul total de romi din Darmanesti ar fi oficial 1200, iar neoficial – pâna la 1500.
Prima oprire a fost in Plopu, la capatul unui drum ce parea „rupt din cartile lui Sadoveanu”. O comunitate mica – 11 case. „Mandita”, liderul comunitatii, atrage atentia asupra pericolului de inundatii (casele fiind amplasate intre doua ape): „stam cu frica de câte ori ploua!”
Despre comunitatea de caldarari de la Valea Uzului, primarul de Darmanesti, Constantin Spiridon, spune ca „sunt semi-nomazi. Strâng fier vechi si il valorifica, fac un ban. Mai pleaca doua-trei luni, vin din nou. Abandonul scolar e foarte mare”. Un lucru bun care s-a intâmplat cu acesti oameni, se mentioneaza in jurnal, este ca „s-au ridicat in zona biserici penticostale si aceasta confesiune ii invata sa nu fure, sa nu injure, sa nu consume alcool”. „Nicovala si ciocanul, asta-i atelierul nostru”, spun membrii uneia din cele mai instarite familii din sat. Un copil intâlnit pe ulita, Bagrini, da explicatii absenteismului scolar: „profesorii se duc la o tigara, la un paharel, iar pe noi ne lasa acolo la gramada. Ce fel de scoala-i asta?”; „numai românii stiu carte”, conchide micutul. O mare problema este apa potabila. Unele case au lemne batute-n geamuri – sunt casele celor plecati pentru mai multe luni pentru comert. „Am realizat ca universul lor nu e atât de tragic precum pare. Ei merg mai departe si viata lor interesanta, colorata si plina de veselia copiilor nu are cum sa degenereze vreodata in rutina”, scrie in jurnal.
Pe Strada Vadului, unii romi sunt plecati la lucru in strainatate. Copiii merg la scoala si viseaza sa ajunga intr-o buna zi in Capitala. „La sfârsitul zilei, eram cu totii constienti ca realitatea noastra nu coincide cu realitatea lor si ca acest mare crater dintre lumi va fi foarte greu de umplut”, scrie in jurnal.

Ziua a treia

Vizita organizata de SPER s-a incheiat la romii din Gura Vaii, astazi stabiliti in comuna vecina, Stefan cel Mare (in satul Radana). Mutarea comunitatii dintr-o localitate in alta, arata jurnalul, are o intreaga poveste. Locuintele romilor din Gura Vaii au fost distruse in 2005 de inundatii, autoritatile ridicând pentru ei case noi in zona Rotunda. Noua locatie era insa foarte departe de sat (25 de kilometri) si la foarte mare altitudine (1000 de metri). Anul trecut, romii nu au mai rezistat la Rotunda si au plecat la Radana, abandonând 200 de locuinte noi-noute – ajunse curând in paragina. In Radana – alte probleme. Oamenii nu au nici apa si nici curent electric; merg kilometri intregi ca sa aiba ce bea (ei si animalele), iar seara aprind lumânari. Membrii delegatiei au incercat sa afle de ce s-a decis de fapt mutarea romilor la Rotunda, dar autoritatile locale din Gura Vaii nu i-au sprijinit in acest sens.
Alin LEANCA