Desi altii i-au ridicat monumente, peste jumatate din populatia Romaniei nu a cumparat carti in 2009. Este concluzia unui studiu efectuat de catre Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC), facut public joi seara. Nonconsumul de carte a crescut cu cinci procente, in comparatie cu anul trecut, insa Monica Stroe, cercetator la CSCDC a precizat ca acelasi lucru s-a constatat si in cazul muzicii si al filmelor (71 la suta dintre respondenti nu au cumparat filme, fata de 53 la suta in 2008, si 63 la suta nu au achizitionat muzica, fata de 30 la suta anul trecut). Dinamicile recente ale consumului de cultura scrisa se bazeaza pe cercetari realizate in perioada 2005-2009.
De asemenea, statistica a mai evidentiat faptul ca 62 la suta dintre cartile vandute sunt cumparate de doar 9 la suta din populatie (segmentul celor care achizitioneaza mai mult de doua volume pe luna). Datele le completeaza pe acelea din 2008, cand 34 la suta dintre respondenti spuneau ca nu citesc (carti, articole, reviste de specialitate) si 22 la suta citesc o data sau de doua ori pe luna. In plus, si Barometrul de Consum Cultural privind rolul bibliotecilor (din 2005), indica faptul ca, din totalul populatiei, cei care citesc zilnic reprezinta 25 la suta. CSCDC a conturat si patru profiluri de cititori: tipul orientat spre cariera – tineri, 21-30 de ani (mai mult femei), salariati cu studii superioare sau studenti, din urban (mai ales din orase din regiunea vest, centru si nord-vest), cu parinti cu studii superioare sau medii. Sunt cunoscatori ai mai multor limbi straine, slabi consumatori de programe TV (se uita insa la programe informative si culturale) si cititori intensivi de literatura de specialitate. Sunt posesori de biblioteci personale medii (100 – 500 volume), majoritatea cartilor fiind cumparate inainte de ’89. cititor ocazional – femei casnice, muncitori, lucratori pe cont propriu, fara studii superioare. Detin maximum 50 de volume in bibliotecile personale, citesc rar sau deloc, dar se uita la televizor destul de mult, la programe de divertisment. Multi sunt absolventi de scoli profesionale sau de liceu, intre 31 si 40 de ani, cu parinti cu profil similar, necunoscatori de limbi straine; tipul achizitiv – 40-50 de ani, migranti de la tara la oras, cu studii medii. Posesori de biblioteci mari (peste 500 de volume). Se uita foarte mult la televizor, la toate genurile de programe. Se declara foarte ocupati (destul de des sunt patroni), citesc mai ales autori romani. Cunosc o limba straina; cititorul de necesitate sau in scopuri educationale – este imobil, rural, din zone fara infrastructura culturala publica. Se uita destul de des la televizor. Consumul pare unul axat mai ales pe nevoile educationale ale copiilor, fiind unul minimal, „de necesitate”, poate si pentru ca se opune consumului cultural „de lux”, care include beletristica de fictiune, eseistica, arta etc.
Studiul CSCDC este parte a campaniei „In cautarea cititorilor celebri”, initiata de curand de catre Ministerul Culturii, Cultelor si Patrimoniului National in scopul promovarii lecturii in randul tinerilor.