Un eveniment aparent banal – evacuarea pastorului timisorean Laszlo Tokes – avea sa devina pretext pentru o revolta cu urmari nebanuite pentru regimul lui Nicolae Ceausescu. In seara de 15 decembrie 1989, mai multi enoriasi se aduna în fata casei pastorului, protestând impotriva evacuarii acestuia din parohie. Ziua urmatoare, demonstratia cuprinde intregul oras si capata rapid un caracter anticomunist. Se striga pentru prima data „Jos Ceausescu!”. In pofida represaliilor autoritatilor, care deschid focul asupra manifestantilor si opereaza arestari masive, revolta creste in intensitate. Pe 20 decembrie, Timisoara devine primul oras liber de comunism din România. Convis ca aparatul represiv va inabusi protestele timisorenilor asa cum se intâmplase la Brasov, in noiembrie 1987, dar si in alte dati sau locuri, Nicolae Ceausescu pleaca intr-o vizita in Iran, fara sa banuiasca faptul ca dictatura isi traia ultimele zile. La intoarcere, pe 20 decembrie 1989, se adreseaza populatiei, prin intermediul Televiziunii, in legatura cu evenimentele de la Timisoara, declarând ca acestea sunt opera unor „huligani” si nu au nimic comun cu clasa muncitoare. Pentru a condamna revolta din vestul tarii, convoaca, pentru a doua zi, o mare adunare menita sa exprime „sprijinul” populatiei pentru conducerea de partid si de stat.
Manifestatia este transmisa in direct de radio si televiziune. De la balconul Comitetului Central al PCR, Ceausescu incepe un discurs inflacarat despre realizarile „societatii socialiste multilateral dezvoltate” si despre binefacerile regimului comunist. Cuvântul ii este intrerupt, pentru prima data in 24 de ani, de huiduieli si fluieraturi. Mitingul se intrerupe pentru câteva minute. La reluare, intr-un act de disperare, promite ‘masuri de crestere a nivelului de trai”, intre care majorarea retributiei minime cu 200 lei pe luna si a alocatiei pentru copii cu 30 si 50 lei in raport cu numarul de copii si venituri. Insa, in fata lui si a acolitilor sai, izbucnea Revolutia din Capitala.
26 DECEMBRIE 1989, MARTI
Petre Roman este numit in functia de prim-ministru al Guvernului, prin decret al Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Departamentul Securitatii Statului si alte organe din subordinea Ministerului de Interne sunt trecute in componenta Ministerului Apararii Nationale. Sunt abrogate legi, decrete, acte si normative ale vechiului regim. Intre acestea, toate decretele prin care se acordau titluri si ordine ale României lui Nicolae si Elena Ceausescu; Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Apararii; Legea privind sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale; decretul ce reglementa intreruperea cursului sarcinii; decretul pentru stabilirea situatiei de drept a fostei Biserici Greco-Catolice. De asemenea, se abroga regimul aparatelor de multiplicat si al masinilor de scris. In Bucuresti si in mai multe orase al tarii se inregistreaza, in continuare, sporadic, focuri de arma. Se instituie Tribunale Militare Extraordinare imputernicite sa judece, in procedura de urgenta, cazurile de terorism, iar sentintele sa fie executate imediat. Se acorda un termen limita – 28 decembrie, ora 17,00 – pentru depunerea armelor.
27 DECEMBRIE 1989, MIERCURI
Are loc prima plenara a Consiliului Frontului Salvarii Nationale. Cu acest prilej, este adoptat Decretul-lege privind constituirea, organizarea si functionarea CFSN si a consiliilor sale teritoriale. Este ales Biroul Executiv al CFSN: Ion Iliescu – presedinte, Dumitru Mazilu – prim-vicepresedinte, Cazimir Ionescu si Kiraly Karoly – vicepresedinti. F.C.
