Invatamantul preuniversitar, sub efectele noii Legi

Noua Lege a educatiei nationale, elaborata de „colectivul Funeriu” fara consultarea oamenilor de la catedra si a partenerilor de dialog social, va conduce la o bulversare fara precedent a intregului sistem de invatamant, de stat si particular, de la nivelul invatamantului prescolar pana la nivelul invatamantului universitar si postuniversitar, dar si in ceea ce priveste statutul personalului didactic, a sistemului de recunoastere a diplomelor, certificatelor si calificarilor. Asadar, ce ne asteapta, in domeniul educatiei nationale ? Invatamantul preuniversitar va cuprinde – conform noii legi –  cinci niveluri: 1) educatia timpurie, formata din nivelul ante-prescolar (4 luni – 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3 – 6/7 ani), cuprinzand grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala; 2) invatamantul primar: clasele I – IV; 3) invatamantul secundar, care va cuprinde invatamantul secundar inferior ( gimnaziu, clasele V – VIII) si invatamantul secundar superior (liceu, clasele IX – XII/XIII); 4) invatamantul profesional postobligatoriu, organizat in filiera tehnologica; 5) invatamantul tertiar non – universitar, de tip postliceal. Continuarea studiilor din invatamantul secundar inferior (gimnazial) in invatamantul secundar superior (liceal) va fi asigurata pe baza unui proces de consiliere si orientare scolara si profesionala, fundamentat pe cunoasterea elevilor si pe recomandarile cadrelor didactice, precum si pe rezultatele invatarii si pe optiunile individuale. Invatamantul obligatoriu in Romania va fi de 11 clase si va cuprinde grupa mare, pregatitoare pentru scoala si clasele I – X. Obligatia de a frecventa invatamantul de 11 clase la zi inceteaza la 18 ani, ceea ce inseamna ca tinerii care nu finalizeaza invatamantul obligatoriu pana la 18 ani il pot termina la celelalte forme de invatamant, fara frecventa sau frecventa redusa. Pentru orientarea scolara si profesionala a absolventilor clasei a VIII-a si continuarea studiilor in clasa a IX-a, liceele pot opta pentru doua solutii privind selectarea: 1. Solutia fara examinare, in cadrul careia vor fi luate in considerare rezultatele scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performantelor elevului in raport cu standardele curriculare, si rezultatele obtinute la o testare nationala realizata la finalul clasei a VIII-a si structurata dupa modelul testarilor internationale standardizate, ca indicator specific privind competentele-cheie formate pe parcursul invatamantului general de tip comprehensiv; 2) Solutia cu examinare, in cadrul careia probele si metodologia de concurs sunt stabilite de catre fiecare liceu. In media finala rezultata in urma examinarii, ponderea rezultatelor scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII si a rezultatelor obtinute la testarea nationala realizata la finalul clasei a VIII-a va fi de cel putin 50%. Scolile au obligatia ca pana la data de 1 septembrie sa anunte public modalitatea de selectie pentru care opteaza. Absolventii clasei a X-a isi pot continua studiile in clasa a XI-a, de regula,in cadrul aceleiasi filiere, profil si, dupa caz, specializare. In ce priveste noul sistem de desfasurare a examenului de bacalaureat, acesta este deja cunoscut, fiind aplicat chiar in prima sesiune din acest an. Legea contine si unele prevederi cu iz electoral: invatamantul de stat, dar si cel particular acreditat, va primi finantare de baza de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din alte surse; educatia va primi anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar cercetarea va primi 1% din PIB (cand, in realitate, educatia si invatamantul primesc, impreuna, doar 3,5 % din PIB); statul va acorda echivalentul a 500 de euro (la cursul de schimb leu/euro dat de BNR), fiecarui copil, cetatean roman, la nasterea acestuia,suma care se depune intr-un cont de depozit, numit cont pentru educatie permanenta. Titularul contului este singura persoana care poate retrage suma din acest cont, dupa implinirea varstei de 14 ani. Perioada in care aceste fonduri, daca vor fi intr-adevar depuse, se pot volatiliza, cum s-a intamplat cu atatea si atatea fonduri in perioada postdecembrista.