Schimbari in invatamantul universitar

Si invatamantul universitar a fost afectat de vantul schimbarii dirijat de ministrul Funeriu. Conform noii Legi a educatiei, se inaspreste modul de acordare a acreditarii programelor de studiu, eliminandu-se totodata posibilele interpretari ale legii, care au facut posbil, de pilda, „cazul Spiru Haret”. Astfel, o universitate isi va putea deschide programe de studiu doar daca are avizul legal pentru locatia si forma de invatamant respectiva. De asemenea, o universitate va primi acreditarea doar daca are minimum cinci programe de studiu acreditate iar institutiile de invatamant superior care au primit doar autorizarea provizorie nu vor mai putea folosi titulatura de „universitate”. Programele de studiu si universitatile vor fi ierarhizate, astfel incat candidatii sa fie informati unde se deruleaza cele mai bune cursuri pe fiecare specializare in parte. Studiile de licenta vor putea fi organizate prin invatamantul de zi, seral, cu frecventa redusa sau prin invatamantul la distanta. Modificari importante au fost operate si la nivelul studiilor de masterat. In cazul specializarilor in arhitectura, medicina si medicina veterinara, de pilda, studiile de licenta si cele de masterat vor putea fi comasate in programe unitare cu o durata cuprinsa intre cinci si sase ani. Prevederea se va aplica doar in cadrul invatamantului de zi iar diplomele obtinute vor fi echivalente titlului de master. Conform noilor prevederi, masteratele vor fi de sase tipuri: master de aprofundare, master interdisciplinar (care va cuprinde cursuri din doua sau mai multe domenii), master de cercetare, master complementar (prin care vor fi urmate cursuri din alte domenii decat cele studiate la nivelul licentei), master profesional (sustinut in parteneriat cu mediul economic) si master didactic (pentru cei care vor sa urmeze o cariera pedagogica). In ceea ce priveste finalizarea studiilor masterale, este obligatorie prezentarea si sustinerea publica a dizertatiei, in functie de decizia senatului, universitatea putand sa introduca si o proba practica .Noua lege prevede, de asemenea, ca universitatile nu vor putea deschide programe de masterat decat daca dispun de profesori si conferentiari titulari pentru cel putin jumatate din disciplinele aferente respectivului program de studiu. Toti absolventii – indiferent daca au urmat cursurile unei universitati de stat sau private – vor sustine doua probe in vederea obtinerii licentei: un examen scris si prezentarea lucrarii de diploma. Doar cei care au obtinut in prealabil diploma de master pot sa urmeze doctoratul. Doctorandul (dupa noua titualtura, „student – doctorand”) va fi obligat sa publice rezultatele tezei in reviste relevante international. In cazul in care lucrarea a fost plagiata, titlul de doctor va fi retras. O alta noutate consta in faptul ca, pe langa universitatile de stat si cele private, apare o noua categorie, universitatile confesionale, care vor primi denumirea de institute si vor putea fi acreditate chiar daca au un singur program de studiu acreditat. Spatiile si dotarile acestora vor fi asigurate de cultele religioase. Conform prevederilor noii legi, o treime din fondurile pe care universitatile le vor primi de la Ministerul Educatiei va fi acordata pe baza criteriilor de calitate, rectoratele primind insa dreptul de a gestiona dupa bunul plac toate fondurile pe care le primesc de la stat. In cazul abaterii de la prevederile legale, ministerul va putea sa suspende rectorul, sa stopeze finantarea, sa nu recunoasca diplomele sau chiar sa desfiinteze universitatea. Pentru prima data, studentii vor avea un cuvant de spus in stabilirea orarului si li se va pune la dispozitie un ghid, ce va fi publicat pe site-ul universitatii si care va contine toate informatiile referitoare la drepturile si obligatiile ce le revin. Prin aceeasi lege, insa, studentilior li se interzice sa se prezinte la cursuri sub influenta alcoolului sau a drogurilo, sa aduca in campus arme, munitie sau sa posede „materiale cu caracter obscen sau pornografic”.