Mai putin cunoscuta decat manastirea, biserica de lemn din Putna este cea mai veche din tara. Traditia spune ca ar fi ctitorit-o Dragos, prin 1346.
Anul ridicarii bisericii de lemn este controversta, deoarece, potrivit cronicilor, Dragos a „descalecat” din Maramures abia in 1352. Dragos – voda ar fi construit o biserica de lemn la Volovat pe care, mai tarziu, Stefan cel Mare a mutat-o in 1468 la Putna.
Tradita locala spune ca oastea lui stefan cel Mare a transportat pe cai aceasta biserica si a reconstruit-o intr-o singura noapte, voievodul cercetand-o si inchinandu-se la altarul ei chiar in zorii zilei urmatoare.
Biserica este construita din barne de stejar, imbinate fara cuie si a fost stramutata – se spune – la sfatul lui Daniil Sihastrul. Dupa ce se termina constructia manastirii, in 1470, biserica de lemn devine schit iar de la 1780 biserica parohiala pentru comunitatea din satul Putna. Atunci se simte nevoia de a fi marita.
Opt ani mai trziu, are loc prima restaurare a bisericii si se adauga doua abside laterale si se inlocuiesc barnele din pronaos. Mai tarziu, la 1871, cand are loc serbarea de la Putna organizata de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Ciprian Porumbescu si Mihail Kogalniceanu, gospodarii satului se gandesc sa faca si ei o fapta buna si tencuiesc si varuiesc pe dinauntru biserica, stricand picturile de pe pereti. O alta renovare se produce la 1938, cand se reface acoperisul si in 1967, cand Ceausescu aproba o suma de 13.000 de lei pentru restaurarea bisericii, care este declarata muzeu.
Razvan Bibire
„Inteles-am si noi den oameni batrani, lacuitori de aicea den tara, cum sa trage cuvantul den om in om, ca o biserica de lemnu la Olovat, sa fie facuta de Dragos-voda si acolo zic, sa fie ingropat Dragos-voda. Si aceia biserica de lemnu au mutat-o stefan-voda cel Bun, de o au cladit la Manastirea Putna, unde sta pana acmu. iara pe locul bisericii acei de lemnu, la Olovat, stefan-voda au zidit biserica de piatra”.
Nicolae Costin (1660 – 1712)
