Cota unică de impozitare nu a majorat veniturile, după cum pretind susţinătorii săi, şi este destul de probabil să fie abandonată de către guvernele ţărilor în care a fost introdusă, potrivit unui studiu al Fondului Monetar Internaţional.
„ÃŽntrebarea nu este câte state vor mai adopta cota unică, ci dacă cele care au adoptat-o deja nu vor renunÅ£a la ea”, arată studiul care analizează experienÅ£a a opt ţări care au introdus cota unică, încă de la mijlocul anilor 90.
Potrivit evaluărilor făcute de FMI, veniturile României s-au diminuat cu 1% din PIB în primul an după introducerea cotei unice, comparativ cu anul precedent.
Renunţarea la un sistem progresiv de impozitare şi înlocuirea lui cu o singură cotă este, de multă vreme, visul economiştilor de dreapta. Susţinerea pentru această politică a crescut şi în Marea Britanie de când unele dintre guvernele Europa de Est au introdus cota unică.
Experţii FMI care au realizat studiul se îndoiesc chiar de existenţa principalului avantaj invocat în scopul susţinerii cotei unice: acela că majorează veniturile pentru că le permite oamenilor să economiseacă mai mult din căştigurile obţinute şi că, astfel, îi determină să muncească mai mult. Acesta este aşa-zisul Efect Laffer, numit după economistul american Arthur Laffer.
Dar autorii spun că „în niciun caz nu pare că se produce efectul Laffer, nu apar efecte destul de puternice ale acestei reforme care să contrabalanseze cheltuielile pentru realizarea ei”. Studiul consideră că unul dintre motivele pe care le-au avut aceste ţări când au introdus cota unică a fost să anunÅ£e, astfel, investitorii că se alătură economiei de piaţă.
„Este greu să nu tragi concluzia că adoptarea unei cote unice scăzute a fost un semnal transmis restului lumii că se schimbă regimul, iar Å£ara se îndreapta către politici orientate către economia de piaţă”.
Studiul împarte ţările în două grupuri. Cel din care face parte România, alături de Slovacia, Letonia, Lituania, a adoptat acelaÅŸi nivel al cotei atât pentru venit, cât ÅŸi pentru profit, ceea ce are „meritul de a înlătura distorsiunile cauzate de posibilitatea de a alege funcÅ£ionarea pe o firmă sau individual, atât timp cât dividendele ÅŸi câştigurile de pe piaÅ£a de capital nu sunt taxate”.
Însă, România este singura ţară din acest grup care nu a renunţat la taxarea dividendelor.
O altă observaţie a experţilor FMI este că, spre deosebire de statele baltice care au introdus cota unică la mijlocul anilor 90 şi care au preferat cote apropiate nivelurilor mai ridicate de impozit practicate înainte, România, ca şi Rusia şi Georgia, a aplicat o cotă unică mai scăzută chiar decât cel mai mic nivel de impozitare (16% faţă de 18%, cota cea mai redusă în sistemul progresiv).
NewsIn
