Vrei să faci un lucru bun pentru creierul tău? Mănâncă mai puţin colesterol şi bea zilnic un pahar de vin roşu. Acestea sunt concluziile (mai ales a doua este foarte atractivă) celor mai noi cercetări prezentate în cadrul Congresului anual al Societăţii Americane de Neurobiologie din Atlanta. Se dovedeşte aşadar că ce face bine la inimă, face bine şi la creier, colesterolul fiind unul din principalii factori vinovaţi de distrugerea şi obturarea vaselor de sânge, relatează cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, consultat de Rompres.
Puţine substanţe se bucură de o atenţie atât de mare în medicina contemporană. Nu e de mirare aşadar că problema colesterolului îi interesează în cea mai mare măsură pe specialiştii în regimuri sănătoase şi în activitatea creierului.
Dr. Narazyan Bhat de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud cercetează dacă nivelul ridicat al colesterolului (rezultat al unei alimentaţii neadecvate sau având cauze genetice) creşte sau nu riscul îmbolnăvirii de Alzheimer.
ÃŽn opinia omului de ÅŸtiinţă american, o cantitate mare de colesterol în sânge grăbeÅŸte formarea corpilor amiloizi în creier, care provoacă distrugerea treptată a scoarÅ£ei ÅŸi apariÅ£ia demenÅ£ei senile – simptome caracteristice ale bolii Alzheimer.
Bhat a făcut o serie de experimente pe şoareci. Timp de două luni, unii dintre cobai au fost alimentaţi normal, în timp ce alţii au primit hrană cu un conţinut mare de grăsimi şi colesterol. În săptămânile şapte şi opt ale experimentului, omul de ştiinţă a verificat cum se descurcă animalele cu găsirea unei platforme plasate în apă (şoriceii pot înota, dar nu suferă apa; introduşi într-un recipient cu apă, încearcă să pună lăbuţa cât mai rapid într-o zonă uscată).
S-a dovedit că animalele care au mâncat puţin colesterol trec acest test foarte bine, în schimb cele care au consumat mai multe grăsimi au probleme evidente legate de memorie şi fac mult mai multe greşeli.
Probleme asemănătoare legate de găsirea platformei au ÅŸi ÅŸoarecii condiÅ£ionaÅ£i genetic de un nivel ridicat al colesterolului – nici măcar un regim sănătos nu este în stare să le refacă memoria.
În afara evitării ficatului sau ouălor, nesănătoase pentru creier (bombe tipice de colesterol), oamenii pot consuma produse care îmbunătăţesc capacitatea de concentrare şi memoria. Printre ele se află afinele şi căpşunile. Astăzi li s-a mai alăturat soia, foarte apreciată de persoanele care nu consumă carne.
Despre efectul benefic al soiei asupra creierului a vorbit la Atlanta Carey Gleason de la Universitatea Wisconsin. El a invitat să ia parte la un experiment un lot de 30 de bărbaÅ£i ÅŸi femei sănătoÅŸi (vârsta medie a fost de 74 de ani), care au fost rugaÅ£i să noteze exact ce mănâncă, accentuând în mod special produsele din soia precum laptele de soia sau brânza tofu. Independent de declaraÅ£iile lor li s-a analizat nivelul în sânge al legăturilor caracteristice soiei. – Oamenii cred adesea că mănâncă numai lucruri sănătoase, dar realitatea este puÅ£in alta – a explicat Gleason.
SubiecÅ£ii au fost supuÅŸi ulterior unei serii de teste care să verifice capacitatea de planificare, organizare ÅŸi gândire abstractă. S-a dovedit că cu cât există mai multe substanÅ£e din soia în sânge, cu atât rezultatele de la teste sunt mai bune. Toate acestea datorită aÅŸa numitului izoflavon din soia, care îmbunătăţeÅŸte activitatea creierului. ÃŽn ce mod? – deocamdată rămâne un mister. Carey Gleason bănuieÅŸte că el poate imita activitatea hormonilor feminini (estrogeni) despre care se ÅŸtie că îmbunătăţesc memoria ÅŸi capacitatea de învăţare.
Dr. Alex Poplawsky de la Universitatea Bloomsberg s-a ocupat de acţiunea antioxidanţilor conţinuţi în sucul de struguri negri asupra creierului. Şobolani în vârstă de nouă luni (dacă această vârstă ar fi transferată la om, ar însemna 28 de ani) au fost împărţiţi în două grupe. Cobailor din prima grupă li s-a dat să bea apă, iar ceilalţi, timp de trei luni, au primit doar suc de struguri dizolvat cu apă.
Când ÅŸobolanii au împlinit un an (corespondentul a 37 de ani omeneÅŸti), au trecut toÅ£i pe apă ÅŸi au fost supuÅŸi unui antrenament de 15 zile. S-a aÅŸteptat până au flămânzit puÅ£in, apoi au fost învăţaÅ£i că pentru a primi o nouă porÅ£ie de hrană trebuie să-ÅŸi bage nasul într-o gaură. Dar- atenÅ£ie! – trebuiau să o facă nu mai târziu de zece secunde de la consumarea porÅ£iei anterioare. Dacă nu aÅŸteptau destul ÅŸi căutau mâncarea, de exemplu, după ÅŸapte secunde, trebuiau să mai aÅŸtepte încă zece drept pedeapsă, experimentul repetându-se până se comportau corespunzător.
S-a dovedit că şobolanii care primiseră suc de struguri se descurcau mai bine şi-şi umpleau burţile mai repede decât cei care primiseră apă. În ciuda mai multor încercări, cei din urmă se aruncau prea repede asupra hranei şi drept rezultat aşteptau mai mult.
„Cercetările noastre demonstrează faptul că antioxidanÅ£ii conÅ£inuÅ£i de sucul de struguri pot îmbunătăţi memoria ÅŸobolanilor aflaÅ£i în proces de îmbătrânire”, a declarat Poplawsky. „Este un mijloc extrem de plăcut care ne poate ajuta pe noi, oamenii, să luptăm cu înrăutăţirea memoriei la bătrâneÅ£e”, a adăugat cercetătorul.
Åži mai interesante sunt rezultatele unui alt experiment. Creierul este avantajat ÅŸi de consumul de vin. Cercetările pe această temă sunt conduse de dr. Giulio Pasinetti de la Åžcoala de Medicină „Mount Sinai” din New York. La experimentul în acest sens a fost utilizată o anumită specie de ÅŸoricei, condiÅ£ionaÅ£i genetic de Alzheimer. Aceste animale încep să-ÅŸi piardă memoria atunci când au ÅŸase luni, primele simptome ale bolii apar trei luni mai târziu, iar la 14 luni modificările din creier sunt foarte avansate.
Şoarecii tineri, de trei luni şi jumătate, au fost împărţiţi în două grupe. Unii au băut apă, ceilalţi au primit zilnic o porţie de vin în doze recomandate de medici bolnavilor de inimă (un pahar zilnic pentru femei, două pahare pentru bărbaţi). Consumul de vin le-a adus şoriceilor avantaje clare. Atât cei de 9 luni, cât şi cei de 14 luni, prin urmare deja foarte bolnavi, s-au descurcat mult mai bine în găsirea platformei din apă.
Pasinetti are deja o explicaţie a acţiunii de protecţie a vinului asupra creierului. El afirmă că flavonoizii conţinuţi de acesta nu permit asocierea proteinelor în mănunchiuri care distrug creierul. Cercetătorul atrage însă atenţia că rezultatele analizelor lui nu trebuie puse pur şi simplu în practică.
El aminteşte că alcoolul, chiar şi în cantităţi mici, poate reprezenta un pericol. Poate că în viitor va fi inventată o pastilă din extract de vin (se încearcă deja elaborarea ei).
„Eu optez totuÅŸi pentru două pahare de vin roÅŸu pe zi”, a concluzionat Pasinetti.
