Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) a facut public ieri raportul pe anul 2006 privind situatia cazurilor de deturnare a fondurilor europene. Romania se afla pe primul loc la fraudarea banilor UE dintre tarile candidate la aderare. De asemenea, cu 70 de cazuri tara noastra se situeaza pe locul doi in comparatie cu alte state membre ale Uniunii Europene, la egalitate cu Belgia si dupa Italia unde s-au inregistrat 71 de cazuri de frauda. Romania depaseste insa cu mult Bulgaria, care, potrivit OLAF, a raportat doar 27 de cazuri. OLAF a prezentat si doua situatii din Romania in care fondurile comunitare au fost folosite in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Banii despre care se stabileste ca au fost furati trebuie restituiti catre bugetul UE. Interesant este ca pagubele sunt acoperite nu din buzunarul celor vinovati, ci din cel al tuturor contribuabililor. (Gilda POPA)
Raportul OLAF pentru 2006 arata, indubitabil, doua realitati deloc contradictorii: 1. ca in Romania se fura cu nerusinare si la scara extinsa din banii europeni; 2. ca avem structuri anti-coruptie care, pe masura ce se fura, raporteaza cu exactitate faptele la Bruxelles.
Un motiv de satisfactie (reprezentand partea mult prea putin plina a paharului) l-ar putea constitui remarcile facute de Franz-Hermann Bruner, directorul general de la OLAF, care declara: „cooperarea noastra cu Departamentul pentru Lupta Anti-Frauda este excelenta. Numarul de cazuri de frauda care au fost descoperite in Romania poate aparea comparativ ridicat, dar consideram asta drept un semn credibil ca lupta impotriva fraudelor impotriva fondurilor comunitare este luata foarte in serios si ca se fac eforturi foarte importante in acest sens”.
Numai ca, din nefericire, cam asta e tot la capitolul „bravo lor!”. In rest, dupa cum puteti vedea din textul raportului (puteti gasi varianta in limba engleza pe adresa http://ec.europa.eu/anti_fraud/reports/olaf/2006/report_en.pdf), e vorba despre consemnarea, punct cu punct, a unei anti-istorii a luptei victorioase anti-coruptie despre care fruntasii neamului au facut vorbire pana au facut clabuci la gura. Raportul OLAF pe 2006 arata ca, in anul respectiv, in Romania noastra exemplar anti-corupta, s-au inregistrat 70 de noi cazuri de frauda pe fonduri comunitare, pe cand in Bulgaria doar 27, in Turcia 16, in Croatia 4 si in Macedonia doar 2. Sigur, statistica asta este creata doar pentru a analiza comparativ situatia statelor candidate sau cu negocieri descise, dar asta nu inseamna ca cifra de 70 de noi cazuri nu ne situeaza in panoul fruntas de tari membre, pe locul II dupa Italia (71 de cazuri), la egalitate cu Belgia si inaintea Germaniei (68 de cazuri).
La finele anului trecut, ii bateam bine de tot pe bulgari la numarul de cazuri active (noi 24, ei doar 11) dar, pe plan European, suntem doar pe locul 9, cu Cipru in frunte (66 de cazuri), apoi Italia, Germania, Spania, Franta, Grecia.
O pierdere temporara de statut in cursa „best of the best”, dar ne revansam copios la un alt capitol, cel al cazurilor noi deschise in 2006 pe fonduri pre-aderare. Statistica se refera la toate statele noi membre sau candidate (cum erau, in 2006, Bulgaria si Romania), specificandu-se faptul ca, pentru primele zece tari, toate cazurile se refera la angajamente luate inainte de aderarea lor la 1 mai 2004. De asemenea, se aduce aminte cu dragalasenie si faptul ca, in 2006, Romania si Bulgaria au beneficiat de 61% din totalul sumelor prevazute in capitolele de asistenta financiara prin programele PHARE, ISPA si SAPARD (adica un total de 2,9 miliarde EURO!!!).
Repetenti cu coronita
Pentru 2006, Romania are 14 noi cazuri. Departe, foarte departe, se afla Bulgaria si Turcia cu cate doua cazuri, urmate de Polonia si Estonia cu cate un nou caz. Celelalte tari sunt fie curate ca lacrima, fie n-au cutezat sa intre in competitie cu noi pentru aparitia pe panou. Ca atare, suntem si citati cu un asa-numit caz-scoala, deci absolut relevant pentru caracteristicile tipului respectiv de frauda. E vorba despre proiectul PHARE din februarie 2005 privind pregatirea unui grup de tineri handicapati intr-o fabrica de confectii, dovedit ca este un smen si transmis justitiei romane spre rezolvare.
Este deosebit de dificil sa comentezi aparitia unui asemnea raport, mai ales ca, dupa stiinta mea, suntem in al treilea an in care Romania este in topul furtisagurilor la bani europeni, dar, pentru OLAF, asta este un semnal bun, dat fiind ca ai nostri sunt vigilenti si le semnaleaza situatiile respective, cate le-or gasi si ei. Dar, din nefericire, alaturi de reputatia Romaniei din nou trimisa intr-o zona cel putin de umbra, mai este o problema, poate cea mai grava dintre toate: cine plateste?
Sigur, OLAF ne felicita fiindca, chiar daca se fura in draci, noi suntem si cetateni europeni constienti si le raportam tot ce stim. Atunci OLAF face anchete cu ai nostri si, daca se dovedeste ceea ce noi stim cu totii, atunci se ia decizia returnarii banilor. De la cine? Pai, fireste ar fi ca de la cel in culpa. Asta insa daca se poate. Daca nu, plateste Romania de la buget. Asa cum a mai platit si va plati. Aici se afla cel mai important semnal de alarma continut in raportul OLAF: in ciuda tutror masurilor care s-au promis, a organelor care actioneaza fara odihna, a fost uitata complet dimensiunea de preventie a luptei impotriva fraudei pe bani europeni. Iar asta face ca numarul acestor cazuri sa fie in crestere, diversificandu-se continuu pe masura ce dimensiunea fondurilor europene destinate Romaniei se mareste exponential de la o luna la alta.
Apoi, este usor de presupus care vor fi implicatiile in mediile de afaceri ale Raportului OLAF, considerat de experti drept una dintre cele mai clare oglinzi ale gradului de stabilitate si credibilitate a pietelor. In final, este foarte posibil si ca Raportul sa ridice niste semnale de alarma foarte serioase printre responsabilii fondurilor structurale care, si asa, nu stiu inca pe ce baze vor lucra cu Romania in lunile urmatoare, dat fiind ca nu este pus la punct si finalizat sistemul national de preluare si evaluare a proiectelor prin Agentiile de plati.
O singura intrebare pentru finalul acestui articol: ar fi fost oare mai bine sa nu ne laude OLAF si sa fim o tara normala, sau e mai bine asa, repetenti cu coronita?
(Cristian UNTEANU, Bruxelles)
P.S. Care o fi reteta de anti-corupti de la fratii bulgari?
Ajutoarele externe cele mai „cautate”
Dintre cele 70 de cazuri inregistrate in 2006 la OLAF, 24 de dosare sunt inca active, potrivit raportului.
Cele mai multe cazuri de fraudare, pe categorii de fonduri, se refera la ajutoarele externe (15 dosare), urmate de cazurile de deturnare a banilor acordati pentru agricultura. In ceea ce priveste fraudarea fondurilor preaderare, respectiv PHARE, ISPA si SAPARD, Romania „conduce” detasat in randul statelor noi-membre (care au aderat dupa 2004) si candidate la aderare (pentru valul urmator). Astfel, dintre cele 15 tari la care raportul OLAF face referire, Romania figureaza pe lista cu 14 cazuri de extorcare a fondurilor preaderare, urmata de Bulgaria si Turcia, care au raportat doar cate doua astfel de cazuri in timp ce Estonia si Polonia au „comis” doar cate o abatere de la regulile europene de cheltuire a banului comunitar. (G.P.)
Proiect finantat de mai multe ori
Oficiul European de Lupta Antifrauda a prezentat si cateva „mostre” de ingeniozitate romaneasca in deturnarea de fonduri.
Astfel, unul dintre studiile de caz citate in raport se refera la fraudarea banilor alocati prin programul preaderare PHARE. Este vorba despre un proiect de training dedicat tinerilor cu dizabilitati, muncitori intr-o fabrica de confectii. „In februarie 2005, un cetatean roman a completat o plangere adresata Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, in care descria o posibila frauda in derularea acestui proiect. Pe baza acestor informatii, OLAF si departamentul roman de lupta impotriva fraudarii fondurilor europene au verificat pas cu pas proiectul cu finantare PHARE”, se arata in raportul OLAF. Investigatiile au confirmat frauda, iar cazul a fost trimis justitiei romane. Reprezentantii Oficiului European de Lupta Antifrauda subliniaza, in documentul citat, ca OLAF urmareste continuarea investigatiilor de catre autoritatile romane legate de cazul prezentat.
Un alt caz descris in raport este legat de derularea unui proiect privind drepturile omului. Astfel, un ONG care pretindea ca urmareste promovarea unor reglementari privind dreptul detinutilor romani la standarde europene de detentie a luat castigat de doua ori bani din fonduri europene pentru acelasi proiect. Rezultatele investigatiilor au scos la iveala faptul ca, intr-adevar, suma obtinuta de la UE pentru proiectul in cauza depasea cu mult cheltuielile pentru derularea acestuia. Totodata, s-a descoperit ca activitatile si cheltuielile legate de un proiect au fost combinate cu activitatile si banii alocati altor proiecte si raportate de mai multe ori. Mai mult, ONG-ul in cauza a cerut mai multi bani pentru salarii decat a platit in realitate, declarand angajati fictivi. OLAF a cerut ca fondurile comunitare alocate acestui proiect sa fie returnate catre bugetul Comisiei Europene. (G.P.)
Asistenta pentru Romania si Bulgaria
In raportul OLAF se precizeaza ca Romania si Bulgaria sunt pregatite pentru lupta antifrauda in cadrul programului Bulgaria – Romania Network Agreement (BGRONA), conceput pentru a acorda asistenta celor doua tari in activitatea de investigare si instrumentare a cazurilor de deturnare a banilor europeni. Asistenta acordata departamentelor antifrauda din cele doua state consta intr-o serie de seminarii de pregatire, care sunt furnizate de specialisti europeni in domeniu sau chiar de functionarii OLAF in tarile beneficiare. Personalul din cele doua tari este instruit si la sediul Oficiului European de Lupta Antifrauda, unde investigatorii sunt implicati in documentarea unor cazuri de deturnare de fonduri europene. Totodata, functionarii romani si bulgari sunt instruiti in privinta sistemelor informatice CIS (Custom Information System) si AFIS (Antifraud Information System), sisteme care permit informarea si gestionarea datelor legate de cazurile de fraudare. In cadrul acestui program OLAF a gazduit 18 cursanti romani si bulgari in 2006. (G.P.)
Peste opt sute de sesizari
Potrivit raportului, in urma investigatiilor demarate de OLAF, peste 336 de milioane de euro deturnati ilegal din fondurile europene au fost restituiti in 2006 catre bugetul UE. Anul trecut, OLAF a primit 826 de sesizari, dintre care aproximativ 300 de plangeri s-au dovedit a fi nefondate, iar altele au fost legate de cazuri aflate in investigare. In total, au ramas 426 de cazuri valide pentru investigare. (G.P.)
Telefon antifrauda
Cetatenii din Romania pot sa informeze autoritatile europene, prin intermediul unui serviciu telefonic gratuit, despre cazurile de frauda impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. In acest fel, este posibila o comunicare cu Oficiul European de Lupta Antifrauda din Bruxelles, se arata pe site-ul Reprezentantei Comisiei Europene la Bucuresti. Aceasta este o extindere a serviciului telefonic gratuit existent, fiind acum disponibil pentru 26 de tari europene. Cetatenii acestor state pot lasa un mesaj inregistrat in limba lor materna, comunicand cazuri suspecte de coruptie sau frauda cu privire la bugetul UE. Toate comunicarile sunt analizate de investigatorii OLAF. In Romania, telefonul gratuit poate fi apelat la numarul: 0 8008 95 133.
