România a ajuns tara lui “Baga-mi-as“. Cel putin asa se intelege daca urmarim orice fel de comportament al românul in diferite ipostaze. Si când se bucura si când este suparat, românul rosteste aceleasi cuvinte, “baga-mi-as“! Ma uit la un meci la televizor. O echipa inscrie un gol. Cu o insistenta demna de o cauza mai buna, regizorul transmisiei fixeaza camera video de chipul celui care a marcat. Si ce citim pe buzele celui care isi manifesta bucuria pentru reusita sa? “Baga-mi-as…!” Sau când acelasi jucator rateaza o ocazie rarisima, descifram acelasi refren, “baga-mi-as!”. Ce sa mai zici atunci când si fetele, care joaca handbal sau volei, fac la fel. Toata lumea isi baga. Am vazut marti seara un jucator strain care evolueaza la o echipa din România, “bucurându-se” de aceeasi maniera ca si bastinasii, articulând si el cuvintele magice! Cum naiba de le-a invatat asa de repede? Dar nu inseamna ca fenomenul apartine doar sportului. Nu, este general. In piata, când unui cetatean i se ofera un produs la un pret care-l sperie, urmeaza expresia magica, “baga-mi-as!”, si totul se rezolva. Si nu numai in piata, oriunde, fie ca românul isi exprima satisfactia pentru un lucru sau când se supara. Deunazi, presedintele tarii, marinarul Traian, a rostit si el un indemn gen “baga-mi-as“, cerându-le membrilor colalitiei guvernamentale sa-si bage. Ce? Deocamdata picioarele! Mai poti comenta intr-un fel aceasta isterie care i-a cuprins pe români? Nu, pentru ca zilele trecute, in timp ce nepotelul meu ala mic, ce abia a pasit pragul primei clase, in timp ce se juca la calculator, enervat ca nu-i iese jocul, a rostit si el, de la o vârsta atât de frageda, expresia devenita de-acum refren national: “Baga-mi-as picioarele!” E clar nu? De aceea imi vine sa cred ca România a ajuns tara lui “baga-mi-as!”.
Dan MINDIRIGIU