1 Mai marcheaza „Ziua Internationala a Muncii”. Istoricul acestei zile aminteste de 1889, atunci cand, Congresul Internationalei Socialiste a decretat ca aceasta data sa poarte respectiva denumire in memoria victimelor grevei generale din orasul american Chicago. Cu trecerea timpului, 1 Mai a fost adoptata de catre majoritatea statelor lumii care au sarbatorit prin diverse manifestatii de amploare muncitoresti, motiv pentru care sindicatele au convenit ca aceasta zi sa fie libera. Nici Romania nu a facut exceptie, ziua muncii fiind sarbatorita pentru prima data in 1890. Pe durata regimului comunist, autoritatile se ocupau de organizarea unor grandioase manifestatii. Majoritatea romanilor isi aduc aminte ce insemna 1 Mai in perioada comunista, cantecele adecvate si adaptate momentului, poezii despre partid, stegulete. Din recuzita obligatorie nu lipseau portrete cu el si ea, pancarte cu sloganuri de partid si nelipsitele aplauze ritmate pe diverse lozinci. Partea a doua a sarbatorii era marcata de serbarea campeneasca sau iesirea la iarba verde. De fapt, aici avea loc petrecerea propriu-zisa, intr-un cadru familial, cu traditionalii mititei si berea de rigoare. Parcul Ghheraiesti era plin de oameni, tolaniti pe paturi, cu sticle de bere si mici alaturi. Pe scena din mijlocul Parcului cantau Ion Dragoi, Maria Pietraru, Ioan Schipoanca. Culmea e ca toti gaseam bani de o bere sau un mic. Ce vremuri…1 Mai al ultimilor ani s-a imbogatit cu noi valente. Am pastrat ideea de zi a muncii si iesirea la iarba verde. Astazi, nici un roman nu mai concepe sa nu aiba liber de 1 Mai, sa nu mearga undeva cu familia sau cu prietenii. Doar e ziua muncii, pe care o sarbatorim…nemuncind!
„Armindenii”
In traditia populara ziua de 1 Mai este numita „Armindeni”. Ziua este dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor. In aceasta zi, stalpii portilor si caselor sunt impodobite cu ramuri verzi, pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice. Se implanteaza in curte, in mijlocul satului, la stana de oi, in tarina, a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg impodobit cu cununi de flori si spice de grau. Tot specific acestei zile este organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure, unde se manaca miel fript si se bea vin rosu amestecat cu pelin, pentru schimbarea sangelui si apararea oamenilor si vitelor de boli. Purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, impodobirea ferestrelor si icoanelor cu ramuri sau frunze de pelin, semanarea primelor cuiburi de fasole si castraveti sunt tot practici specifice acestei zile. Dar, mai presus de toate, in aceasta zi nu trebuie sa lipseasca de pe masa romanului vinul cu pelin.
Dan MINDIRIGIU
