Bacalaureatul s-a incheiat, astazi (vineri, 8 iulie 2011 -n.n.) vor fi afisate si rezultatele finale, dupa contestatii, dar comentariile continua. In presa scrisa, la posturile de radio sau TV, pe internet … Care sunt principalele concluzii? Care sunt principalii vinovati de „rezultatele dezastruoase” inregistrate in sesiunea iunie – iulie a examenului national de bacalaureat? O concluzie sintetica, foarte apropiata de adevar, a fost formulata de profesorul Vasile Cautis, directorul Colegiului National „Vasile Alecsandri”, fost secretar al Comisiei de invatamant a Senatului Romaniei: „Supravegherea stricta, scaderea continua a calitatii educatiei, demotivarea cadrelor didactice, subfinantarea cronica a sistemului de invatamant, dezinteresul generalizat al parintilor, care lasa intreaga educatie a copiilor pe seama scolii ar fi principalele cauze.Vedeti dumneavoastra vreun tanar performant care sa accepte un post de profesor debutant pentru un salariu de 200 de euro? Din aceasta cauza vom avea din ce in ce mai putini profesori valorosi, devotati profesiei lor. Iar criza sistemului de invatamant se va adanci de la un an la altul”.
O prima cauza: Basescu, Boc, Funeriu si demolarea invatamantului
N-o spunem noi, o spun parintii, mai exact spus, Federatia Nationala a Asociatiilor de Parinti – Invatamant Preuniversitar, care sustine ca rezultatele slabe de la bacalaureat au fost cauzate in primul rand de atitudinea autoritatilor de discreditare a cadrelor didactice si a elevilor, dar si de lipsa masurilor coerente si eficiente care sa conduca la imbunatatirea reala a procesului instructiv-educativ. „Copiii sunt produsul acestui sistem de educatie hulit de insusi ministrul Educatiei!”, precizeaza FNAP-IP. De aceeasi parere este si fostul ministru al Educatiei, prestigiosul universitar clujean Andrei Marga, care considera ca elevii care au sustinut examenul de bacalaureat in 2011 „au petrecut sase ani in invatamantul regimului Basescu”, regim care „a numit ministri diletanti, unii plagiatori sau persoane cu probleme psihice, care au introdus masuri necugetate in sistem, ce-si vadesc acum efectele. Basescu a aplicat profesorimii lovituri grele – desfiintari de scoli, concedieri, taieri de salarii, reduceri bugetare, evaluari prostesti – care au demotivat cadrele didactice”. Elevii insisi sunt demotivati, subliniaza Andrei Marga, „vazand ca fosti elevi si studenti mediocri, persoane care au fraudat in fel si chip ajung sa conduca institutiile tarii intr-o democratie desfigurata”. Andrei Marga a sustinut ca problemele nu se rezolva daca notele vor fi altele, „ci numai daca se revine la pregatire sistematica si efort propriu”.
A doua cauza: Stresul creat de supravegherea stricta
De partea contestatarilor se afla, in special, elevii care au cazut BAC-ul, parintii si rudele acestora. A caror suparare e, mai degraba, imaginea unei frustrari de tip romanesc: frustrarea de a nu fi lasati sa fure. Mai exact, frustrarea ca „tocmai ei” nu au fost lasati sa fure. Culmea este ca exista si profesori revoltati de inasprirea supravegherii la examenul de bacalaureat: „Elevii au fost paziti mai rau decat puscariasii! – declara revoltata o profesoara corespondentei unui post de televiziune. Mai trebuia sa li se puna catuse la maini si era perfect totul!” Cu alte cuvinte, de ce n-au fost lasati sa copieze ca in anii predenti? Respectiva profesoara este din categoria dascalilor care i-au lasat pe elevi sa creada ca „daca a mers in anii trecuti va merge si acum”, ca „sunt posibile si rezultate fara munca”. Din acest punct de vedere, socul Bacalaureatului 2011 e bun. Atat pentru cei care au invatat si l-au luat „pe bune”, cat si pentru chibitii de pe margine: in tara in care totul e „de furat”, apare un mic domeniu in care nu se mai poate fura. Sau macar nu se mai poate fura chiar asa, pe fata, precum in anii precedenti. Pacat, insa, ca nu in toate centrele de examen a fost aceeasi strictete. Asa se si explica, dupa unii, faptul ca in judetele Suceava si Harghita, unde nu au fost camere de supraveghere in sali, au fost inregistrate si cele mai mari procente de promovabilitate la Bac. In celelalte sesiuni, Ministerul trebuie sa instituie aceeasi supraveghere stricta in toate salile de examen. Si sa fie concsecvent in continuare. Numai ca ministrul ar trebui sa constientizeze ca actiunile cu caracter politienesc trebuie dublate de o reforma reala a sistemului de invatamant si de reconsiderarea statutului social al cadrului didactic.
A treia cauza: Mentalitatea de tip balcanic
„La noi exista, din pacate, o traditie nenorocita, balcanica, de a gasi mijloace neortodoxe pentru a obtine rezultate cu orice pret. Se pare ca a apus epoca descurcaretilor la examenul de bacalaureat, daca Ministerul va mentine aceleasi cote de exigenta. La urma urmei, examenul de bacalaureat are si functia de evaluare a sistemului de educatie, nu numai functia de certificare a unei diplome”, a declarat un profesor. Iar un alt profesor a adaugat: „Elevii s-au obisnuit ca Bac-ul se ia usor. Nu neaparat ca se cumpara, dar credeau ca se vor descurca intr-un fel sau altul. Dar anul acesta subiectele au fost foarte grele, securizarea examenului a fost fara precedent si nimeni nu i-a mai ajutat sa se descurce”. O mentalitate de tip balcanic i-a caracterizat si pe unii parinti: „”Nu se poate! Sa fie cazuti elevi cu medii de peste 9.00 in liceu!”- tipa in fata camerelor de luat vederi mama unei eleve care plangea in hohote.
A patra cauza: Dezinteresul parintilor
Cam de multisor poveste: majoritatea parintilor au lasat exclusiv pe seama scolii educatia copiilor lor. Sunt, din pacate, foarte multi parinti care nu prea mai dau pe la scoala in timpul anului scolar, nu se intereseaza nici de note, nici de absente, nici de progresul – sau regresul – inregistrat de copiii lor de la un semestru la altul. Sunt si multi parinti care vin revoltati la scoala doar cand odrasla lor a luat un 7.00: „Doamna, dar ce-ai avut cu fata mea? De ce i-ai dat doar 7.00?” Apoi, presiunile constante facute de parinti asupra profesorilor, pentru a se da copiilor note cat mai mari, fara acoperire.
A cincea cauza: Dezinteresul elevilor
„Ar trebui avute in vedere absenteismul foarte ridicat la nivelul claselor a XII-a si slabul interes pentru invatatura, pe toata durata anilor de studiu in liceu” – a declarat un profesor. „Elevii sunt de vina, pentru ca nu au luat in considerare toate avertismentele, a fost de parere un alt profesor. Li s-a spus inca de la inceputul anului cum va fi, li s-a tot spus si in ultimele doua luni din acest an scolar, mai ales in cursul lunii mai si la inceputul lunii iunie. Nu stiu daca subiectele au fost chiar atat de grele cum sustin ei. Mai degraba cred ca explicatia consta in faptul ca s-au pregatit superficial pentru acest examen. N-au tinut seama nici de rezultatele foarte slabe de la simulari, nici de recomandarile noastre, repetate aproape zilnic, de a constientiza dificultatea examenului de bacalaureat”.
A sasea cauza: Greselile profesorilor
N-au fost putini elevii care si-au incriminat profesorii pentru rezultatele foarte slabe de la bacalaureat. „Primeam note mari degeaba, la majoritatea materiilor, ne-a spus un elev. Profesorii sunt de vina, pentru ca ne-au permis sa nu invatam, ba chiar ne-au obisnuit cu asta”. Alti elevi au aratat ca Ministerul ar fi trebuit sa ia masuri pentru intronarea corectitudinii si in timpul anului scolar, nu numai la bac, trebuia sa instituie controale in toate unitatile liceale, pentru a combate maniera de acordare a notelor din burta, peste nivelul real de pregatire, pentru a institui o evaluare corecta a elevilor pe intreg parcursul anului scolar. Elevii nu sufla, insa, nici un cuvintel despre influenta nefasta a parintilor care s-au tot rugat de profesori sa le dea note putin mai mari si care n-au prea fost interesati sa vada frecventa sau sa stie permanent care este adevaratul nivel de pregatire al copiilor lor.
A saptea cauza: Pierderea increderii in scoala
Tot mai multi parinti si elevi si-au pierdut increderea in scoala, pentru ca scoala – dupa parerea lor – nu mai reprezinta garantia reusitei in viata. Apoi – sustin unii parintii – , programele TV sunt pline de pseudo-modele, de manelisti sau manechine care fac teancuri de bani peste noapte, de beizadele care-si permit sa sfideze nu numai bunul simt, ci si legile statului, de nepoti sau cumetri care s-au cocotat, cu proptele, in functii bine platite. Sunt din ce in ce mai putine modele autentice, tot mai putine repere morale in mass-media, in Romania nivelul de trai nu mai are legatura cu valoarea profesionala, cu competenta. „La ce bun sa tragi pe rupte’ in liceu, daca modelele de reusita in viata sunt Becali sau Mitica Dragomir?” ne-a intrebat unul dintre candidatii picati la bac.
A opta cauza: Manualele si programele scolare
Manualele de matematica au devenit din ce in ce mai grele, inca din primii ani de gimnaziu – ne-au declarat mai multi profesori de matematica – , a crescut de la un an la altul numarul de notiuni care depasesc firescul posibilitatii de acumulare din partea elevilor si cei mai multi dintre elevi pierd ritmul, raman cu goluri din ce in ce mai multe, in fiecare an, facand practic imposibila recuperarea in anii de liceu, iar elevii ajung sa urasca matematica. Manualele de liceu sunt stufoase, greoaie, neatractive, iar programele mai mult ii incurca pe profesori decat ii ajuta.
À noua cauza: Dificultatea subiectelor
Aproape toti candidatii picati la bac au dat vina pe dificultatea deosebita a subiectelor, atat la limba si literatura romana, cat si la matematica. Dar n-a fost tocmai asa. De vina nu a fost dificultatea subiectelor, ci incapacitatea unor candidati – din nefericire, foarte numerosi – de a citi cu atentie cerintele. Nu este admis ca un absolvent de liceu sa confunde un text dramatic cu un roman, mai ales atunci cand chiar cerintele de la subiectul respectiv ii ofereau pe tava aproape toate caracteristicile unui text dramatic. Si nu poti spune ca a fost foarte dificuil sa caracterizezi un personaj dramatic, cand „O scrisoare pierduta” si caracteristicile unui text dramatic au fost studiate in anii de gimnaziu. Pe de alta parte, profesorii de matematica au fost aproape unanimi in aprecierea ca „la matematica, pentru un elev care a fost la scoala si a fost cat de cat preocupat sa invete ceva, era usor de luat 6.50”. Ba chiar au fost profesori care au precizat ca „daca am da subiectele de la bac elevilor buni din clasa a IX-a, toti ar lua medii peste 6.50”. Totusi, elevii ii acuza acum pe profesorii care au constatat de-a lungul anilor cat de multe si cat de mari goluri aveau si, totusi, i-au trecut, ba chiar cu medii peste 7.00, desi ei cu greu ar fi putut depasi, pe bune, media 5.00.
A zecea cauza: Absenta subiectelor cu nivel diferentiat
Desfiintarea scolilor de arte si meserii, marginalizarea invatamantului tehnic si slaba dotare a acestuia, aducerea tuturor absolventilor de liceu – in mod fortat si evident gresit – la acelasi numitor, precum si eroarea grava a S.N.E.E. de a nu elaboara subiecte diferentiate ca dificultate, in functie de tipul liceului, de profile si specializari sunt tot atatea erori grave ale Ministerului Educatiei, care au condus la rezultatele dezastruoase de la bac. Pana acum doi ani, elevii din liceele cu profil industrial dadeau examen la proba de calificare, care a fost inlocuita cu proba de fizica sau chimie organica, unde elevii nu au facut fata. De ce nu au fost concepute subiecte speciale pentru elevii din liceele industriale? In metodologia curenta, elevii liceelor tehnice nu au avut nici o proba specifica calificarii lor. De aceea, liceele tehnice nu au putut tine pasul cu liceele teoretice si de aici rezultatele lor dezastruoase la Bac. „Noi, la liceul tehnic, scoatem mecanici auto, electricieni, instalatori, nu scoatem ingineri sau medici” – ne-a spus directorul unui liceu tehnic din judet. Repunerea invatamantului liceal tehnic pe locul care i se cuvine si revigorarea scolilor profesionale ar fi benefice pentru o larga categorie de elevi. Este adevarat ca nu-i obligatoriu ca toti absolventii de liceu sa iabac-ul, dar era obligatoriu ca peste 80% sa aiba sansa de a merge mai departe intr-o forma sau alta, macar cu o diploma serioasa de scoala de maistri sau de scoala profesionala.
Scenarii politicianiste
Au fost formulate – la capitolul cauze – si unele scenarii cu iz politicianist, nu lipsite de interes. De pilda, s-a afirmat ca Basescu, Boc si marioneta lor, Daniel Funeriu au avut in vedere noi economii la bugetul de stat tocmai prin rezultate cat mai dezastruoase la bac. Afirmatie care se sustine, printre altele, prin aceea ca mana de lucru devine mult mai ieftina „fara bac”, ca elevii fara bac si fara perspective cat de cat incurajatoare pe piata muncii devin mult mai usor o masa de manevra electorala in perspectiva alegerilor din 2012 si, nu in ultimul rand, prin aceea ca numarul mult mai mic al absolventilor „cu Bac” da o foarte serioasa lovitura universitarilor cu care se razboiesc Basescu si Funeriu, pentru ca vor fi reduse dramatic locurile din universitatile de stat si particulare. Fara candidati suficienti, unele se vor desfiinta, altele vor reduce numarul profesorilor si, implicit, salariile acestora. Astfel, ministrul Educatiei ar putea sa raporteze, cu mandrie, noi si noi economii majore.
In concluzie, putem afirma ca solutia cea mai buna nu este organizarea unei pregatiri intense pe timpul verii, in vederea sesiunii din august – septembrie, ci sustinerea examenului de bacalaureat la nivel diferentiat.
