Viţa de vie este unul dintre cei cunoscuţi arbuști, fiind, se pare, printre cele mai vechi plante cultivate de om. Viţa de vie face parte din familia Vitaceelor și se remarcă prin lungimea impresionantă a ramurilor sale, până la 20 de metri.
Viţa de vie are o rădăcină foarte puternică. Tulpina, adică butucul viţei de vie, se remarcă prin consistenţă, grosime și multe noduri. Ramurile sunt relativ subţiri, lemnificate și flexibile, târâtoare, agăţătoare. Aceste ramuri se mai numesc și lujeri. Frunzele viţei de vie au formă de inimă, rareori fiind lobate. Viţa de vie înflorește primăvara, inflorescenţele fiind sub formă de racem. Florile au, de obicei, o culoare galben-verzuie. Fructele nu sunt altceva decât binecunoscutele bobiţe dispuse în struguri.
În scopuri terapeutice s-au folosit din cele mai vechi timpuri seva viţei-de-vie pentru tratarea bolilor de ochi şi de piele, frunzele pentru oprirea sângerărilor, strugurii necopţi pentru inflamaţiile gâtului, bolilor infecţioase, stafidele în tratarea tuberculozei iar strugurii copţi cu rol nutritiv, vitaminizant, mineralizant, antitumoral.
Partea medicinală principală a viţei de vie este fructul, strugurii. Potrivit ultimelor descoperiri, strugurii au proprietăţi medicinale excepţionale. Valoare medicinală au însă şi frunzele viţei de vie, din care se prepară mai multe feluri de preparate folosite în medicina tradiţională.
Frunzele de viţă de vie conţin: taninuri catehice, antociani, esteri ai acizilor hidroxicinamici, acid tartric, săruri minerale.
Fructele (strugurii) conţin acizi volatili, taninuri, acid malic, tartric, răşini, enocianină (pigmentul din strugurii închişi la culoare), vitamine A,C,E, grupul B, minerale.
Datorită combinaţiei dintre taninuri şi vitamina C, preparatele din frunze de viţă de vie reprezintă un important agent de regularizare și de reechilibrare a circulaţiei sanguine, atât la nivel central, cât și periferic. Aceste preparate au proprietăţi astringente și diuretice. Flebita este o afecţiune în care preparatele din frunze de viţă de vie sunt recomandate de multă vreme, accentul fiind pus mai ales pe tratarea urmărilor acestei boli.
Frunzele de viţă-de-vie scad colesterulul, reglează tensiunea arterială, au acţiune astringentă, hemostatică, antidiareică, antitumorală, antioxidantă.
În uz extern, viţa de vie este indicată pentru erupţii cutanate, eczeme, conjunctivite, dermatite.
Fructele (strugurii) au efect nutritiv, vitaminizant, remineralizant, laxativ, energic muscular şi nervos, reglator digestiv şi antiputrid, decongestiv hepatic, colagog, hipocolesterolemiant, antioxidant, diuretic, elimină acidul uric din sânge, antitumoral.
