Podul Prieteniei (Giurgiu — Ruse), 2007
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES ARHIVA

După cel de-Al Doilea Război Mondial s-a accentuat scindarea Europei, răsăritul continentului intrând sub influența sovietică. S-au instaurat regimuri de așa-zisă democrație populară în Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Iugoslavia.Înființarea, în 1949, a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), România fiind membru fondator, presupunea, printre altele, stabilirea de legături permanente de coordonare a politicii economice a țărilor comuniste și URSS în legăturile comerciale cu alte state și construirea cu succes a socialismului în țările cu democrație populară.În acest context, la începutul anilor ’50, noile regimuri de democrație populară au pus problema realizării unei legături directe, printr-un pod peste Dunăre, între România și Bulgaria. Proiectul însă depășea posibilitățile de finanțare din partea celor două țări vecine, în condițiile grele de după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Liderii comuniști ai țărilor membre ale CAER au discutat despre acest lucru și, datorită faptului că viitoarea construcție avea o importanță strategică și economică nu numai pentru cele două țări, au obținut sprijinul URSS, care a decis să participe la proiectarea podului, să pună la dispoziție utilajele care lipseau României și Bulgariei, și, cel mai important, să finanțeze aproape integral construcția.Proiectarea construcției podului a fost încredințată arhitecților sovietici V. Andreev și Nikolai Nikolaevici Rudomazin.Lucrările au început în 1952 și s-au încheiat în 1954, pe 20 iunie fiind inaugurată ambițioasa construcție, la care au participat liderii comuniști români, bulgari și sovietici: Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza, Vâlko Cervenkov ș.a.

Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu Dej la inaugurarea podului peste Dunăre între România și Bulgaria (Podul Prieteniei), Giurgiu-Ruse
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

”Podul Prieteniei”, așa cum au insistat sovieticii să fie numit, este cel mai lung pod de peste Dunăre.

Gheorghe Gheorghiu Dej la inaugurarea podului peste Dunare intre Romania si Bulgaria (Podul Prieteniei), Giurgiu-Ruse
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

Podul se află amplasat pe DN5, peste fluviul Dunărea, în localitatea Giurgiu, este un pod metalic, din oțel, care leagă malul nordic românesc de malul sudic bulgăresc, și respectiv orașele Giurgiu și Ruse. Amplasat la 1 km aval de Giurgiu și la 4 km aval de Ruse, traversând Dunărea la km 488+700 de la gurile sale, podul a fost construit pentru trafic mixt, având pe podul principal o cale ferată simplă în partea inferioară și o șosea cu două benzi de circulație la partea superioară.

Inaugurarea podului peste Dunăre între România și Bulgaria (Podul Prieteniei), Giurgiu-Ruse
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

Podul combinat de cale ferată și șosea peste Dunăre, în zona Giurgiu — Ruse, are o lungime totală de 2223,92 m, din care 1168 m partea română.Este singurul pod mobil, secțiunea centrală de 86,02 de metri având posibilitatea de a se ridica la o înălțime liberă de 24 m, în cazul în care pe sub acesta trebuie să treacă o ambarcațiune mai înaltă. Secțiunea centrală mobilă este supusă periodic reviziilor de către partea română, în ale cărei atribuții intră buna ei funcționare. În ultimul timp, este folosită din ce în ce mai puțin, deoarece traficul naval a scăzut considerabil, iar ambarcațiunile de foarte mari dimensiuni sunt folosite extrem de rar.Construcția era, la momentul acela, cel mai mare pod combinat din Europa: rutier, feroviar și pietonal.

Inaugurarea podului peste Dunăre între România și Bulgaria (Podul Prieteniei), Giurgiu-Ruse
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

Construirea acestuia peste Dunăre a pornit simultan pe ambele maluri ale fluviului. În construirea podului a fost aplicat, pentru întâia oară în România și Bulgaria, sistemul executării terasamentelor prin hidromecanizare. De asemenea, pentru executarea lucrărilor de betonare a fost proiectată și construită o fabrică de beton de mare capacitate. Construirea podului a implicat și ridicarea altor obiective: două gări mari, clădiri de serviciu pe malurile bulgar și român.La nivelul epocii, podul constituia o realizare importantă din punct de vedere tehnic și deschidea posibilitatea dezvoltării schimburilor economice bilaterale româno-bulgare și a legăturilor cu sudul Europei și Asia Mică.

Inaugurarea podului peste Dunăre între România și Bulgaria (Podul Prieteniei), Giurgiu-Ruse
Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

În mai 1996, datorită gradului avansat de degradare a structurilor căii, a infiltrațiilor de la intradosul plăcii carosabile, a fost necesară, pentru prima dată de la darea în folosință, refacerea hidroizolației la calea de pod, la trotuare și înlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație.Lucrările au fost realizate în cadrul Programului PHARE 1994, în cooperare cu Bulgaria, finanțat de Uniunea Europeană din fonduri nerambursabile. Beneficiarul lucrărilor a fost Administrația Națională a Drumurilor — Direcția de Drumuri și Poduri. Recepția tehnică a lucrărilor a avut loc la 26 august 1997.De-a lungul anilor, structura podului, dar și partea feroviară și rutieră, au fost supuse, periodic, unor lucrări de reparații.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVA

După 1990, un subiect al dezbaterilor româno-bulgare l-a constituit realizarea unui nou pod peste Dunăre. Cele două țări au fost de acord cu necesitatea construirii unui nou pod, singura problemă era acea a locului de amplasare.În acea perioadă, se ajunsese ca pe podul Giurgiu — Ruse să treacă anual trei milioane de persoane. Cozile de TIR-uri se întindeau pe câțiva kilometri, iar autoturismele așteptau uneori chiar și trei — patru zile ca să treacă granița. Giurgiu devenise, astfel, un punct important pe hartă, ca urmare a conexiunii care se făcea pe aici cu vecinii bulgari spre Turcia.România și Bulgaria au semnat în 2000 un acord pentru construirea unui al doilea pod, între Calafat și Vidin, dar proiectul a întârziat din cauza fondurilor insuficiente.

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES ARHIVA

Din iunie 2013, Podul Prieteniei nu mai este singurul pod între România și Bulgaria, fiind dat în folosință podul între Calafat și Vidin, numit și Podul „Noua Europă”.

AGERPRES