28 ianuarie este Ziua Mondiala a Protectiei Datelor. A fost aleasa aceasta data pentru a se sarbatori semnarea Conventiei pentru protectia persoanelor referitor la prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, incheiata la Strasbourg in anul 1981. Aceasta Conventie este primul instrument legal adoptat in domeniul protectiei datelor. Aceasta zi doreste sa ofere populatiei posibilitatea de a intelege ce date cu caracter personal sunt culese si prelucrate si de ce, precum si care sunt drepturile lor cu privire la aceasta prelucrare. “In contextul in care ne confruntam cu provocari generate de dezvoltarea rapida a tehnologiilor, drepturile la protectia vietii private sunt mai importante ca niciodata. Conventia pentru protectia datelor, care a fost un instrument-cheie in garantarea acestui drept timp de 30 de ani, trebuie sa fie adaptata pentru a continua sa il garanteze si in urmatorii 30 de ani,” a declarat Thorbjørn Jagland, Secretarul General al Consiliului Europei, subliniind “necesitatea unui cadru cu adevarat international, intemeiat pe drepturile omului, flexibil, transparent si favorabil incluziunii.” In ultimii ani, aspectele legate de protectia vietii private si de protectia datelor s-au bucurat de o atentie mediatica. Tehnologia a avansat in mod exponential, aducând schimbari majore in modul in care datele cu caracter personal sunt utilizate pentru a oferi bunuri si servicii. Acest lucru este valabil in special pentru mediul electronic – de la servicii bancare si calatorii, la retele sociale. Schimbul de date cu caracter personal face, de asemenea, obiectul eforturilor de a se asigura o societate care garanteaza siguranta si securitatea.
In 1813 este publicata prima editie a romanului lui Jane Austen – “Mandrie si prejudecata”, aparut in Regatul Unit al Marii Britanii.
In 1865 se intemeiaza Societatea culturala “Ateneul Român”, din initiativa lui Constantin Esarcu, Nicolae Kretzulescu si V.A. Urechia.
In 1933 Guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod semneaza, sub auspiciile Ligii Natiunilor, “Acordul de la Viena”, care asigura imprumuturile capitalistilor straini, contractate in vederea “asanarii economico-financiare a tarii”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori si functionari, sporirea si incasarea regulata a impozitelor.
In 1949 se infiinteazaa Consiliul International al Muzicii.
In 1966 Consiliului Mondial al Pacii proclama “Ziua internationala a mobilizarii impotriva razboiului nuclear”.
In 1986 are loc catastrofa navetei spatiale “Challenger”, a carei explozie, produsa la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauti aflati la bord.
In 1990 are loc un protest in Piata Victoriei din Bucuresti, in care s-au infruntat doua tabere: una a simpatizantilor FSN si cealalta a partidelor politice care demonstra impotriva hotararii FSN de a participa la alegeri.
In 1999 incepe, la Paris, “Conferinta europeana asupra participarii echilibrate a femeilor si barbatilor la procesul de luare a deciziilor” desfasurata in perioada 28 – 30 ianuarie 1999. Iar la Bucuresti se infiinteaza Academia Româna de Aviatie, prin reorganizarea Centrului de Perfectionare a Personalului din Aviatia Civila.
In 2001 are loc naufragiul vasului ucrainean Pamiat Merkuria, in Marea Neagra, soldat cu decesul a 16 de persoane si disparitia altor 3.
In 1853 se naste José Martí scriitor si om politic cubanez, unul dintre organizatorii si conducatorii rascoalei antispaniole; in 1873, Colette – scriitoare franceza; in 1874, George G. Moronescu – jurist si om politic, membru de onoare al Academiei Române; in 1880, Camil Ressu – pictor, membru al Academiei Române; in 1887, Arthur Rubinstein – pianist si compozitor american de origine poloneza; in 1889, Martha Bibescu – scriitoare româna; in 1901, Teodor Tatos – pictor si scriitor roman; in 1909, Vasile Vasilachi – teolog si istoric al culturii român; in 1940, Ion H. Ciubotaru – etnolog, folclorist si eseist roman; in 1943, Dumitru Morosanu – realizator român de emisiuni radio si TV; in 1943, Florina Cercel – actrita româna de teatru si film; in 1955, Nicolas Sarkozy – politician francez, fost presedinte al Frantei; in 1972, Christian Sabbagh – jurnalist român; in 1974, Liviu Apetroaie – poet, publicist si muzeograf literar roman; in 1976, Razvan Ciobanu – creator de moda roman, iar in 1978, Gianluigi Buffon – fotbalist italian.
In 1898 moare Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor si pedagog român, intemeietorul Conservatorului din Bucuresti; in 1928, Adolf Schullerus – scriitor, etnolog si teolog german din Transilvania; in 1931, Henri Mathias Berthelot – general francez, membru de onoare al Academiei Române; in 1939, William Butler Yeats – scriitor irlandez, laureat Nobel pentru Literatura in 1923; in 1950, Constantin Lacea – lingvist si filolog român, membru de onoare al Academiei Române; in 1977, Virgil Gligor – medic veterinar, membru corespondent al Academiei Române; in 1978, Arnold Hauser – istoric al artei ungaro-britanic; in 1979, Barbu Theodorescu – scriitor, istoric, folclorist si editor, exeget al operei lui Nicolae Iorga; in 1992, Ion Vlad – sculptor francez de origine româna, membru de onoare al Academiei Române, iar in 1994, Frank Hardy – scriitor australian.
