Temperaturile mari deshidratează, asta o ştim cu toţii. În acelaşi timp însă generează reacţii complexe, care pot să ducă înclusiv la compromiterea stării de sănătate. Aşadar, iată regulile hidratării când e caniculă!
În perioada temperaturilor extrem de crescute, recomandările medicilor sunt clare. Nu ieşiţi la plimbare în aer liber între orele 11 şi 16, beţi multă apă şi consumaţi alimente cât mai uşoare. Să le explicăm pe rând!
Ultravioletele înseamnă radicali liberi
Între orele 11-16, cantitatea de ultraviolete care loveşte Pământul este maximă. Prin acumulare, acestea au un efect devastator asupra pielii şi pot condce la cancere cutanate. În acelaşi timp, ultravioletele se comportă ca radicalii liberi, atacând celulele. Iată motivul pentru care ar fi bine să evitaţi contactul direct cu soarele în miezul zilei!
Apă la fiecare 15 minute
Pe de altă parte, temperaturile crescute şi contactul direct cu soarele deshidratează la maximum. Specialiştii recomandă ca în zilele de caniculă să beţi un pahar cu apă la fiecare 15-20 de minute. Alegeţi însă o apă pură, săracă în nitraţi şi nitriţi şi bogată în calciu şi magneziu.
Nitriţii şi nitraţii conduc prin acumulare la creşterea cantităţii de radicali liberi din corp, respectiv la factori procancerigeni. Calciu şi magneziu în schimb, în cantitate mare, vă reechilibrează electrolitic, având în vedere că prin transpiraţie pierdeţi nu numai apă, ci şi săruri.
Legumele, alimentaţia de bază
A treia recomandare vizează consumul preponderent de fructe şi legume crude. Sunt mai multe motive în acest sens. În primul rând, fructele şi legumele conţin o cantitate mare de apă care, evident, hidratează. Apoi au săruri de rehidratare care conduc la menţinerea optimă a echilibrului hidro-electrolitic. Pe de altă parte, vegetalele conţin fibre care se măresc în volum în stomac şi conduc la menţinerea senzaţiei de saţietate.
Astfel, simultam reduceţi fără efort, la minimum, consumul de produse cu grăsimi animale, care conduc la creşterea acidităţii lichidelor din corp. Aciditatea reprezintă altă cauză a deshidratării. Ce poate organismul să facă în condiţiile în care deshidratarea se produce atât din motive ambientale cât şi din motive interne?
Resoarbe apa de la nivelul intestinului gros, din materiile fecale, astfel aparând constipaţia şi o concentrare a susbtanţelor nocive din interiorul intenstinului, care vor putea produce degenerări la nivelul mucoasei colonului. Este terenul propice apariţiei celulelor aberante la acest nivel. Pe de altă parte, apa pură şi vegetalele menţin hidratarea organismului.
Este esenţial pentru sânge să nu devină concentrat. Sângele extrem de concentrat poate produce probleme vasculare. Cu alte cuvinte, astfel pot fi favorizate atât infactul de miocard cât şi accidentul vascular cerebral.
Atenţie! Dacă simţiţi senzaţia de sete constant pe timpul unei zile caniculare, înseamnă că din organism lipseşte cel puţin 8% din apa necesară. Apare astfel şi o creştere a secreţiei de cortizon, un hormon de stres, care duce la scăderea imunităţii, la persistenţa moleculelor de inflamaţie în cantităţi crescute în corp şi deci la inflamaţia cronică pe fondul căreia se fac bolile degenerative, bolile cardiovasculare şi cancerul. De fapt, pe fondul imunităţii scăzute, se poate declanşa, practic, orice afecţiune.
Sursa: www.csid.ro
