Contrar percepţiei publice, boala Alzheimer, care afectează cu precădere vârstnicii, nu este o urmare firească a procesului de îmbătrânire. Există dovezi că un stil de viaţă sănătos şi activ poate preveni apariţia acestei afecţiuni. În România, boala Alzheimer afectează aproximativ 200.000 de persoane, dintre care doar 10-15% sunt diagnosticate şi tratate, comparativ cu 50-60% în alte ţări. Explicaţia acestui fenomen este legată de mentalitatea greşită din rândul românilor, care consideră că demenţa este un proces firesc al îmbătrânirii şi „nu se poate face nimic”.Această mentalitate descurajează, pe de-o parte, pacienţii să consulte medicul neurolog şi să ceară ajutor, iar, pe de altă parte, determină medicii să aibă rezerve faţă de începerea tratamentului unui vârstnic cu tulburări de memorie. Drept consecinţă, în ţara noastră, bolnavii sunt diagnosticaţi, în mod frecvent, în fazele tardive, când perioada de supravieţuire este de aproximativ trei ani şi jumătate, în comparaţie cu evoluţia obişnuită a bolii de 8 – 12 ani. Medicamentele pentru această afecţiune ameliorează simptomele pacienţilor şi încetinesc progresia bolii, dar nu pot vindeca complet demenţa.
Din fericire pentru bolnavi şi familiile lor, demenţa Alzheimer este inclusă într-un program al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) – G16 – şi medicaţia este decontată în proporţie de 100%. Pentru a primi gratuit medicamentele, bolnavii trebuie să se prezinte anual în faţa unei comisii de evaluare cu un dosar de analize întocmit de medicul care a pus diagnosticul de demenţă.În ţara noastră, boala Alzhei-mer este singura formă de demenţă recunoscută de autorităţi ca generând grade progresive de handicap fizic şi psihic, în timp ce restul formelor de demenţă (vasculară, toxică, Parkinson, fronto-temporală etc.) nu sunt recunoscute ca handicap şi nu beneficiază de nici un sprijin financiar din partea statului. În plus, serviciile de îngrijire a bolnavilor în comunitate şi la domiciliu sunt limitate, acoperind doar 10% din solicitări.Societatea Română Alzheimer a solicitat autorităţilor elaborarea unei strategii naţionale coerente care să permită abordarea holistică a problemelor medicale, dar şi a celor etice, personale, sociale şi financiare pentru cele peste aproximativ 1.500.000 de persoane afectate direct sau indirect de această suferinţă.„Atât persoana suferindă, cât şi îngrijitorii acesteia au nevoie constant de sprijin prin informare şi consiliere, dar şi prin asigurarea continuităţii asistenţei medicale în cadrul unei reţele de servicii destinate persoanelor care suferă de această boală”, susţin reprezentanţii Societăţii Române Alzheimer.
Numărul bolnavilor se va dubla la fiecare 20 de ani
La nivel mondial, în 2010, se estima că existau 35,6 milioane de persoane afectate de această boală, iar numărul se va dubla la fiecare 20 de ani, ajungând la 65,7 milioane în 2030. Costurile globale asociate acestei boli sunt de aproximativ 1% din GDP global în 2010 – mai mult de 600 miliarde dolari. Aceste costuri includ costurile asociate îngrijirii acestor pacienţi, îngrijiri acordate fie în instituţii specializate (cămine, sanatorii), fie informale.Costul mediu al îngrijirii unui pacient cu boala Alzheimer este de 12.200 de dolari anual, cel mai mic cost înregistrându-se în Africa, unde se cheltuiesc 4.400 de dolari pentru un pacient, în timp ce nivelul cel mai ridicat atinge suma de 26.000-36.000 de dolari (incluzând şi îngrijiri informale) în Statele Unite ale Americii.„Ştim că pacienţii cu Alzhei-mer îşi pun speranţele în tratamentele noi. În prezent, cercetătorii americani au, în diferite stadii de cercetare sau aprobare de către FDA, posibile medicamente care să fie aduse pe piaţă în anii următori. Numărul acestora atinge cifra 100. E un angajament puternic la nivel mondial în lupta împotriva acestei boli, mai ales că în fiecare posibil medicament aflat în cercetare se investeşte în medie un miliard de dolari şi se petrec peste 10 ani de muncă în laboratoare. Dacă cercetările nu vor face progrese în curând, în anul 2050 costurile cu bolnavii de Alzheimer vor atinge 1,08 trilioane dolari. Este o sumă imensă, mai mare decât bugetul Departamentului Apărării al SUA”, afirmă Dan Zaharescu – director executiv al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Statistici grave
Peste 50% din cazurile de demenţă sunt catalogate ca demenţă Alzheimer.Din 10 pacienţi cu demenţă, 2 sunt diagnosticaţi şi doar unul este tratat.Prevalenţa este de 1% din populaţie şi de aproximativ 5% din populaţia de peste 65 de ani.
