Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat, vineri, că a dispus infirmarea soluţiei de începere a urmăririi penale împotriva fostului şef al statului Ion Iliescu, în dosarul evenimentelor din 13 iunie 1990.
Kovesi a declarat, într-o conferinţă de presă, că această infirmare nu înseamnă o stopare a anchetei în dosar, Ion Iliescu fiind chemat săptămâna viitoare la audieri la Secţia Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Această soluÅ£ie de infirmare a începerii urmăririi penale nu are semnificaÅ£ia unei soluÅ£ii de netrimitere în judecată sau neîncepere a urmăririi penale sau clasare. Dosarul va continua”, a precizat procurorul general.
Procurorul general a explicat că a infirmat începerea urmăririi penale împotriva lui Ion Iliescu deoarece procurorul militar Dan Voinea, fostul şef al Secţiei Parchetelor Militare, a săvârşit mai multe nereguli în acest dosar.
În continuare, Kovesi a enumerat erorile de procedură făcute de Voinea în dosarul lui Ion Iliescu.
Astfel, pe 19 iunie, Voinea a dispus începerea urmăririi penale faţă de Iliescu, deşi, la 20 iunie, a fost publicată în Monitorul Oficial decizia Curţii Constituţionale, luată în urmă cu trei săptămâni, prin care s-a stabilit că parchetele militare nu mai pot instrumenta dosarele în care sunt implicaţi şi civili.
Dan Voinea nu avea calitatea să dispună începerea urmăririi penale, deoarece ancheta a fost desfăşurată de un alt procuror militar care a şi dispus disjungerea acestui dosar de cel în care au fost trimişi în judecată fostul ministru de Interne Mihai Chiţac, adjunctul acestuia generalul Gheorghe Andriţa şi ofiţerii de poliţie Călin Traian şi Constantin Vasile.
„A admite că un procuror-ÅŸef poate începe urmărirea penală într-un dosar penal aflat în instrumentarea unui procuror subordonat, echivalează cu legitimarea imixtiunii în activitatea procurorilor”, a precizat Kovesi.
Mai mult, Dan Voinea era incompatibil să efectueze urmărirea penală în acest dosar, deoarece el a fost cel care a făcut cercetările în dosarul Mineriadei din iunie 1990, înainte de 2003. În 2003, Înalta Curte de Casaţie şi justiţie a dispus restituirea dosarului mineriadei din iunie 1990, la Parchet, în vederea refacerii anchetei.
„RezoluÅ£ia de începere a urmăririi penale nu îndeplineÅŸte condiÅ£iile de fond ÅŸi formă, în sensul că pe rezoluÅ£ie nu a fost trecută data ÅŸi ora începerii urmăririi penale. Data a fost trecută cu scris de mână, deÅŸi procesul verbal era tehnoredactat la calculator”, a adăugat procurorul general.
De asemenea, Kovesi spune că Dan Voinea i-a prezentat lui Ion Iliescu o altă învinuire şi stare de fapt decât cea prin care s-a dispus începerea urmăririi penale.
Astfel, în rezoluÅ£ie s-a reÅ£inut că ”la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intenÅ£ie intervenÅ£ia în forţă a militarilor împotriva manifestanÅ£ilor din PiaÅ£a Universităţii din BucureÅŸti ÅŸi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea ÅŸi rănirea prin împuÅŸcare a mai multor persoane, aÅŸa cum rezultă din declaraÅ£iile martorilor ÅŸi jurnalelor de luptă”.
ÃŽn procesul verbal de aducere la cunoÅŸtinţă a învinuirii, contrar celor înscrise în rezoluÅ£ia de începere a urmăririi penale s-a consemnat că Ion Iliescu este învinuit pentru faptul că „în data de 13 iunie 1990, ar fi cerut comandantului armatei să trimită militari, TAB-uri ÅŸi alte forÅ£e pentru a interveni la televiziune ÅŸi la sediul Ministerului de Interne, împotriva persoanelor care atacau Ministerul de Interne, precum ÅŸi faptul că la acea dată, la orele 17.35, a cerut să se folosească gaze lacrimogene împotriva manifestanÅ£ilor din zona Ministerului de Interne, fapt ce a avut ca urmare moartea ÅŸi rănirea prin împuÅŸcare a mai multor persoane”.
Kovesi a mai spus că Ion Iliescu nu a fost audiat, în ultimii 17 ani, în acest dosar, nici ca martor, nici ca învinuit şi nici în altă calitate.
Procurorul general a anunţat că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii pentru a efectua un control la Secţia Parchetelor Militare.
Kovesi a luat decizia de infirmare în urma unei plângeri depuse la Parchet de avocatul lui Iliescu, Ioan Neagu, precizând că altfel exista riscul ca instanţa să retrimită dosarul la Parchet.
„ÃŽncrederea oamenilor în activitatea procurorilor nu va veni decât atunci când instanÅ£ele vor pronunÅ£a condamnări pe rechizitorii întocmite de procurori. Nu sunt dispusă, niciun moment, să acopăr erori în activitatea procurorilor, indiferent dacă acest lucru ne va aduce prejudicii de imagine, pe moment”, a mai spus Kovesi.
Pe 27 iunie, Ion Iliescu a fost anunţat oficial de Dan Voinea că este acuzat de omor deosebit de grav, într-un dosar disjuns din dosarul mineriadei din iunie 1990, în care au fost trimişi în judecată fostul ministru de Interne Mihai Chiţac, adjunctul acestuia generalul Gheorghe Andriţa şi ofiţerii de poliţie Călin Traian şi Constantin Vasile.
Ulterior, dosarul lui Iliescu a fost declinat de la Secţia Parchetelor Militare şi înregistrat pe rolul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul PÎCCJ, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, potrivit căreia parchetele şi instanţele militare nu mai au competenţa de a cerceta şi judeca persoane civile.
Procurorii Parchetului Militar susţin, în rechizitoriul dosarului mineriadei din iunie 1990, că Ion Iliescu, în calitate de preşedinte ales al României, ar fi ordonat acţiunea de reprimare a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, depăşindu-şi atribuţiile.
Faţă de Ion Iliescu, urmărirea penală a fost începută prin rezoluÅ£ia din 19 iunie 2007, sub aspectul săvârÅŸirii infracÅ£iunii prevăzute de art. 31 raportat la art. 176 din Codul Penal, constând în faptul că ”la data de 13 iunie 1990 a determinat cu intenÅ£ie intervenÅ£ia în forţă a militarilor împotriva manifestanÅ£ilor din PiaÅ£a Universităţii din BucureÅŸti ÅŸi din alte zone ale Capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea ÅŸi rănirea prin împuÅŸcare a mai multor persoane”.
În ceea ce priveşte alte fapte săvârşite în împrejurări diferite faţă de cele expuse în rechizitoriu, respectiv pentru cele peste 1.000 de persoane reţinute de forţele de ordine, cu concursul minerilor, precum şi pentru celelalte două victime ucise prin împuşcare sau rănite cu arme de foc sau în alt mod, cercetările se efectuează într-un alt dosar, aflat în curs de soluţionare la Secţia Parchetelor Militare.
