Pe data de 8 noiembrie a fiecărui an se celebrează Ziua Internaţională a Zonelor Urbane, eveniment cunoscut şi sub numele de Ziua Mondială de Planificare a Oraşelor şi care se desfăşoară începând cu anul 1949 în 30 ţări de pe 4 continente. Iniţiatorul a fost profesorul Universităţii din Buenos Aires, Carlos Maria della Paolera, cu scopul de a sfătui persoanele intersate cât şi publicul larg despre planificarea oraşelor, fără a afecta mediul înconjurător.
Pentru a celebra această zi, ARPM Bacău organizeaza în perioada 6-9 noiembrie o serie de seminarii educative în unităţi şcolare din municipiul Bacău (Eco-Şcoala Colegiul Economic I. Ghica, Şcoala S. Haret, Şcoala M. Costin, Eco-Şcoala Colegiul Naţional Pedagogic Ştefan cel Mare, Colegiul Tehnic D. Mangeron, Şcoala G.M. Cancicov). Vor fi prezentate informaţii despre evoluţia în timp a urbanizării, impactul aglomerărilor umane asupra mediului şi va fi organizat un concurs interactiv despre planificarea şi realizarea unui oraş „ECO”. Prin marcarea în Calendarul Ecologic a datei de 8 noiembrie a fiecarui an, ca moment în care se celebrează această zi, s-a adus în prim-plan problema urbanizării şi efectele ei asupra evoluţiei durabile a societăţii. Urbanizarea nu este un fenomen nou şi nici un produs al perioadei recente, ea a schimbat faţa lumii şi a adus modificări în viaţa şi mentalitatea oamenilor. Ea a apărut pe o anumită treaptă din evoluţia societăţii şi din acel moment nu a mai fost cale de întoarcere din expansiunea sa. Dacă acum douăzeci şi ceva de ani existau doar două metropole cu peste 10 milioane de locuitori (New York şi Tokyo), astăzi sunt peste 20 de astfel de aglomerări umane. De la o existenţă în mijlocul naturii, cu procurarea celor necesare traiului tot din natură, s-a ajuns la stadiul în care căutăm şi găsim din ce în ce mai greu locuri verzi şi nealterate. Actualmente, omenirea asistă neputincioasă la extinderea zonelor urbane, în detrimentul spaţiilor verzi, al oazelor de linişte şi de aer curat.“Conflictul” dintre urbanizare şi ecologie se poate rezolva prin schimbarea mentalităţilor, în sensul de a nu se mai separa ideea de respect faţă de mediu pe de o parte şi dezvoltarea durabilă a societăţii pe de altă parte. Pe lânga binefacerile pe care le are populaţia de pe urma urbanizării, de cele mai multe ori vedem doar efectele negative ale acesteia: aglomerare umană, trafic intens şi epuizant, poluare fonică, poluare atmosferică şi de aici, stres, oboseală, anxietate etc. Nici în perspectivă situaţia nu pare prea optimistă, deoarece problema urbanizării excesive are numeroase puncte tangenţiale şi cu alte aspecte, de tipul expansiunii demografice sau al epuizării resurselor.În această zi membrii comunităţii, inclusiv autorităţile, trebuie să conştientizeze impactul pozitiv al planificării urbane în contextul dezvoltării urbane. Trebuie, de asemenea, evidenţiate persoanele care s-au implicat în planificarea urbană dar şi proiectele şi planurile care au dat un sens comunităţii şi ne fac mândri că aparţinem oraşului în care trăim. Un climat în schimbare, poluarea extinsă pe largi suprafeţe, resursele naturale exploatate prea intensiv, specii în pericol de dispariţie, creşterea continuă a consumului de energie şi a cantităţii de deşeuri crează în plan local premizele unei dezvoltări urbane anarhice. Aceasta este din păcate realitatea lumii noastre. Prin conştientizarea necesităţii echilibrului dintre om şi mediul înconjurător şi datorită contradicţiei dintre creşterea demografică continuă şi resursele naturale epuizabile, se impune satisfacerea necesităţilor de creştere a generaţiilor prezente fără să se compromită capacitatea de satisfacere a cerinţelor generaţiilor viitoare. Pentru a evita ca omenirea să intre într-o fază de declin, oamenii secolului XXI trebuie să facă din dezvoltarea durabilă o obligaţie esenţială a fiecăruia. Dar să fim optimişti şi să sperăm că omul va găsi cheia pentru reconcilierea cu mediul, începând printr-o urbanizare făcută mai precaut, pe temeiuri mai apropiate tărâmului protecţiei mediului.
