Renunţarea la principiu contributivităţii privind calcularea pensiilor militare, care atenţie ! nici nu a funcţionat de la înfiinţarea armatei române moderne până în 2001, ar diminua bugetul pensiilor pentru militari, umflat de actuala lege. Mai mult ar face o ierarhizare corectă a pensiilor, după principiile militare. Astfel, nu vom mai întâlni maiştri militari cu pensii mai mari ca a generalilor, sau ofiţerii care au condus unităţi militare, cu pensii mai mici decât a acelor militari care au lucrat în economia naţională, combinate, agricultură, canal. Oprea şi cu ai lui, în nemernicia sa, a lovit în toată ierarhia fostei armate. Comandanţii şi locţiitorii au fost afectaţi de formula de calcul din OuG 1/2011, pentru că li s-au amputat procentele prevăzute de legea pensiilor militare 164/ 2001 privind indemnizaţiile de comandă. Este normal să existe o ierarhizare şi la pensia militară. Ţelul în armată este să ajungi comandant s-a locţiitor. Nu toţi ajung să conmande, iar aceştia care ajung, trebuie să se diferenţieze şi pecuniar faţă de ceilalţi. Pentru că altfel nu mai vorbim despre un organism militar, ci despre un CAP, unde guvernează principiu care a primit mai mult. Principiul contributivităţii aplicat la calcularea pensiilor militare, ca şi cum ei ar fi contribuit la un fond de pensii, a produs dezechilibre, atât în buget cât şi în ierarhizarea pensiilor ce fusese stabilite în legea 164 pe principii militare. Unii militari au primit ordine să asigure operativitatea unităţilor luptătoare. Alţii au activat şi în sectoare economice, primind stimulente pecuniare, care nu au avut tangenţă cu operativitatea unităţilor militare. A face o evaluare ulterioară a pensiilor, după veniturile obţinute de militari în cariera lor, este imoral şi o mare eroare. De aceea OuG 1/ 2011, este imorală şi are un caracter distructiv, prin introducerea în formula de calcul, a unui element şi anume salariul mediu pe economia naţională, care nu a fost niciodată reper pentru stabilirea soldelor militare. Acestea au fost stabilite în funcţie de politica de înarmare a statului Român. Dacă în anii războiului rece, soldele erau mai mari, iar după aceea au scăzut prin anii de destindere, nu înseamnă că importanţa funcţiei şi gradului comandantului de pluton a fost alta. Această ordonanţă tocmai această diferenţiere face. Astfel un locotenent, comandant de pluton din anii 52, raportându-i-se solda, la salariul mediu pe economie din acea vreme, obţine un punct de pensie 1,64, iar altul cu aceeaşi fucţie şi aceeaşi vechime în anii 75, are punctul calculat la 1,08. Iată de unde pleacă diferenţele apărute la recalcularea pensiilor militare, reflectate în buget, creştere care nu are nici-o logică. Dacă locotenentul din anii 52 a mai lucrat şi în economia naţională, de unde mai primea şi stimulente, diferenţa între cei doi comandanţi de plutoane devine şi mai mare, ceea ce este aberant, atâta timp cât vorbim despre un sistem militarizat. Mă întreb dacă Oprea şi ai lui au ştiut vreodată, care este diferenţa între o soldă şi un salariu? Cei care au gândit legi speciale pentru militari, au avut în atenţie tocmai importanţa activităţilor desfăşurate, aşezate într-o ierarhie militară. Ordonanţa cu pricina, are un caracter distructiv tocmai pentru că vine şi dărâmă această ierarhie militară clădită de peste 150 de ani. Ponta are de rezolvat o problemă foarte sensibilă, pentru că avem de aface în acest caz, cu o introducere în formula de calcul, a unui element fals şi anume, considerata contribuţie la un fond de pensii, care nu a existat niciodată. Calcularea unei pensii militare după OuG 1/ 2011 se face fără un suport juridic. Nimeni într-o instanţă de drept nu-ţi aceptă un asemenea calcul dacă nu-i furnizezi dovada că ai contribuit la un fond de pensii în mod real. Aloooo!!!! Guvernul, aveţi o ordonanţă care vă papă banii nejustificat. O lege militară pentru pensionarii armatei, va face ordine în buget.
Col.(r) Constantin Nour
