Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi senatorul Norica Nicolai, nominalizată pentru funcţia de ministru al Justiţiei, au avut, luni, o întâlnire, la Palatul Victoria, au declarat surse guvernamentale.
Conform unor surse politice, după întâlnire, Norica Nicolai se bucură de acelaşi sprijin din partea premierului Tăriceanu.
În cadrul întâlnirii, Norica Nicolai ar fi adus noi argumente în sprijinul corectitudinii comportamentului său profesional pe care i le-a şi prezentat primului-ministru.
Potrivit aceloraşi surse, Tăriceanu şi Nicolai au trecut în revistă argumentele invocate de preşedintele Traian Băsescu şi iau în calcul posibilitatea atacării deciziei şefului statului la Curtea Constituţională.
Norica Nicolai a mers la Palatul Victoria după ce premierul Călin Popescu-Tăriceanu s-a întâlnit, sâmbătă după-amiază, cu preşedintele Traian Băsescu să discute despre nominalizarea senatoarei liberale în funcţia de ministru al Justiţiei şi după ce, pe parcursul săptămânii, cei din urmă au făcut schimb de scrisori pe această temă şi s-au acuzat reciproc că nu răspund la telefon.
La finalul întâlnirii, opinia publică a fost informată tot de cei doi purtători de cuvânt că Băsescu şi Tăriceanu au convenit să nu facă declaraţii referitor la ceea ce au discutat.
În schimb, potrivit unor informaţii apărute pe surse politice, se pare că preşedintele şi premierul nu au reuşit să ajungă la un punct comun, fiecare menţinându-se ferm pe poziţie.
În seara zilei de vineri, 11 ianuarie, Traian Băsescu a declarat că nu o va accepta niciodată pe Norica Nicolai la Justiţie şi a vorbit despre motivele refuzului său de a semna decretul de numire în funcţie. Preşedintele a afirmat că senatoarea nu îndeplineşte criteriile legale pentru această funcţie, argumentând cu fapte din perioada în care aceasta era procuror şi care sunt consemnate în mapa profesională de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte.
Preşedintele a invocat două aspecte din dosarul profesional al Noricăi: în 1987, pe vremea când era procuror, Norica Nicolai a instrumentat un dosar penal în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată, iar după Revoluţia din 1989, deşi avea calitatea de procuror, Norica Nicolai a reprezentat un cetăţean străin într-un proces de adopţie.
Norica Nicolai i-a dat replica lui Băsescu ieÅŸind cu o declaraÅ£ie publică, pentru prima oară de la nominalizarea ei pentru portofoliul JustiÅ£iei. „O minciună sfruntată”, a spus Nicolai referindu-se la situaÅ£ia din 1987, cu precizarea că dacă cineva ar fi făcut acest lucru cu siguranţă nu ar fi scăpat de rigorile legii. ÃŽn ceea ce priveÅŸte situaÅ£ia din 1991, ea susÅ£ine că nu a încălcat legea.
Norica Nicolai a anunÅ£at că nu renunţă la nominalizarea pentru funcÅ£ia de ministru al JustiÅ£iei ÅŸi a catalogat comportamentul ÅŸefului statului drept „nedemn ÅŸi abuziv”.
Tot vineri seara, Băsescu i-a trimis o a treia scrisoare lui Tăriceanu în care îi spunea că doreÅŸte să aibă o discuÅ£ie cu el „pentru a nu întârzia” numirea unui nou ministru al JustiÅ£iei. PreÅŸedintele a lăsat la latitudinea premierului locul ÅŸi data întâlnirii.
Postul de ministru al Justiţiei este vacant de o lună de zile, după ce liberalul Tudor Chiuariu a demisionat din funcţie la câteva luni de mandat. Preşedintele Traian Băsescu s-a opus numirii lui Chiuariu la Justiţie şi nu a ezitat să-i ceară în repetate rânduri premierului Tăriceanu să-l demită din Guvern. Pe de altă parte, procurorul şef al DNA a cerut urmărirea penală a ministrului Chiuariu în dosarul Poşta Română.
Comisia Europeană urmează să dea publicităţii, la finele lunii ianuarie, un raport despre situaţia justiţiei în România. Potrivit unor informaţii neoficiale care au circulat săptămâna aceasta la Bruxelles, conţinutul raportului va fi foarte dur, cele mai multe reproşuri referindu-se la încetinirea luptei împotriva corupţiei şi la influenţa politicului în actul de justiţie.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al executivului comunitar a declarat că astfel de aprecieri nu îşi au rostul înainte de a fi cunoscut textul raportului, care de altfel nici nu a fost încă redactat.
Raportul Comisiei Europene de la sfârşitul lui ianuarie este unul de etapă, altfel spus nu va prezenta concluzii asupra procesului de reformă din România. Nu acelaşi lucru se poate spune despre raportul care urmează să fie publicat în luna iunie a acestui an, care va stabili dacă cele mai noi membre ale Uniunii Europene, România şi Bulgaria, şi-au făcut temele sau dacă executivul comunitar va activa clauza de salvgardare pe domeniul justiţie.
