Prevenţia, soluţia de a reduce îmbolnăvirile şi mortalitatea prin boli cardiovasculare şi accidente cerebrovasculare

Prevenţia este soluţia de a reduce îmbolnăvirile şi mortalitatea prin boli cardiovasculare şi accidente cerebrovasculare, dar şi costurile pentru sănătate, au evidenţiat participanţii la conferinţa privind prevenţia bolilor cardiovasculare organizată marţi la Bruxelles. Bolile cardiovasculare nu au graniţe nici geografice nici socio-economice. Ele au un enorm impact economic pentru toate ţările şi de aceea prevenţia este în prezent recunoscută ca fiind o necesitate urgentă de sănătate publică.  Bolile cardiovasculare sunt în continuă creştere şi se aşteaptă ca până în 2030 numărul celor care au decedat în urma acestor afecţiuni să ajungă la 23,6 milioane.  Jon Barrick, director executiv al Asociaţiei pentru Accidente Vasculare Cerebrale, a evidenţiat în cadrul întâlnirii că prevalenţa cea mai mare dintre bolile cardiovasculare o au bolile coronariene şi accidentul vascular cerebral. „Accidentul vascular cerebral poate avea un impact major asupra vieţilor oamenilor, nu numai pentru cei care supravieţuiesc, ci şi pentru familiile acestora. Trebuie să se facă mai mult la nivelul politicilor de sănătate pentru a lupta cu acest pericol”, a spus Barrick. Dr. Frank Misselwitz, şeful Departamentului de Cardiologie al Bayer HealthCare – organizatorii dezbaterii – a afirmat că prevenţia în cazul acestor boli joacă un rol deosebit şi a susţinut că pentru a îmbunătăţii calitatea vieţii pacienţilor cu boli cardiovasculare este necesar un efort comun al pacienţilor, profesioniştilor în domeniul medical, politicienilor, ONG-urilor şi industriei de profil. Prof. dr. Ernst Rietzschel, de la Universitatea Ghent din Belgia, a arătat că bolile cardiovasculare şi accidentele cerebrocardiovasculare apar frecvent după 65 de ani dar se regăsesc şi la tineri. Privitor la factorii de risc acesta a menţionat colesterolul, fumatul, alcoolul, hipertensiunea, obezitatea şi sedentarismul. El a evidenţia că mortalitatea prin boli cardiovasculare a scăzut în procent de 50-75% prin prevenţie dar şi printr-un tratament bine condus şi prin influenţarea factorilor. Unul dintre factorii redutabili care contribuie la dezvoltarea bolilor cardiovasculare este obezitatea, de aceea trebuie să se pună accentul pe un stil de viaţă sănătos. De asemenea, prof. dr. Ernst Rietzschel a punctat importanţa reducerii factorilor de risc prin politici educaţionale, campanii de informare. În ceea ce priveşte factorul genetic, specialistul a explicat că acesta influenţează într-o măsură mai mică şi depinde de factorii de mediu. La rândul său, dr. Joachim Heisters din Germania a subliniat importanţa prevenţiei primare care necesită interdisciplinaritate pentru diagnostic mai ales în domeniul cardiologiei, al diabetologiei, şi al nefrologiei. Dr. Lieven Annemans, prof. de economie sanitară la Universitatea Ghent, a spus că Europa trebuie să investească mai mult în prevenţia cost-eficienţă în domeniul bolilor cardiovasculare. Referindu-se la stilul de viaţă şi la importanţa alimentaţiei dr. Lieven Annemans a menţionat că numai o treime dintre alimentele din supermarketuri corespund definiţiei OMS referitoare la alimentele sănătoase şi a pledat în acest sens pentru o educaţie timpurie. În cadrul dezbaterii participanţii au evidenţiat necesitatea reglementării legislative la nivel european privitor la anumite alimente cum ar fi zahărul şi sarea, dar şi elaborarea unor ghiduri de producţie pentru industria alimentară.