Dupa esecul Chiuariu (foarte tanarul si total neexperimentatul ministru demisionar al Justitiei), Guvernul Tariceanu e pe cale sa inregistreze un nou esec. Incapatanandu-se, chiar din start, sa demonstreze ca, in ciuda tineretii sale si a vidului total de experienta, poate sa conduca, ba chiar sa reformeze un sistem de invatamant despre care nu stia mai nimic in momentul; numirii sale, total surprinzatoare, ca ministru al Educatiei, Cercetarii si Tineretului, junele iesean Cristian Adomnitei a inceput sa calce in strachini inca din prima luna a prezentei sale in fotoliul miunisterial.
A inceput mai intai sa dea de pamant cu pachetul de legi ale educatiei finalizate de Minister (condus pe atunci de Mihai Hardau) si de reprezentantii federatiilor sindicale din invatamant, astfel ca lucruri care fusesera foarte bine fundamentate si puse la punct intr-un consens general, au fost grav si iresponsabil bulversate, numai din dorinta de se demonstra ca tot ceea ce a facut fostul ministru numit de PD nu e bun si ca numai un ministru liberal poate face cu adevarat reforma, chiar daca nu cunoaste nimic despre nici unul din numeroasele segmente care compun sistemul romanesc de invatamant. Desi consiliat, ba deseori chiar atentionat asupra unor grave consecinte pe termen mediu si lung ale unor demersuri aflate inca in faza de conceptie, ministrul Cristian Adomnitei s-a incapatanat sa creada ca e singurul care gandeste in sediul Ministerului pe care (nu cu onoare) il conduce. Zgomotul strachinilor sparte de Cristian Adomnitei s-a facut deseori auzit in toata tara dar ministrul – devenit diabolic prin perseverare – a mers inainte cu dintii stransi si ochii inchisi. Ultima sa mare gafa a fost promovarea tezelor unice pentru clasele a VII-a si a VIII-a, idee asupra careia ii atrasesera atentia atat secretarul de stat pentru invatamantul preuniversitar, Svetalana Preoteasa, cat si Agentia de Evaluare si Asigurare a Calitatii Educatiei. I s-a spus ca ar fi o greseala grava ca media tezelor unice sa determine ierahizarea elevilor la admiterea in liceu, dar ministrul a perseverat in greseala. De altfel, aproape imediat dupa ce rezultatele testelor au fost facute publice, Agentia de Evaluare si Asigurare a Calitatii Educatiei a si trimis premierului o scrisoare deschisa, in care acuza sistemul tezelor unice promovat de ministrul Adomnitei ca ar fi produs o „bulversare grava a ierarhiei elevilor din scolile romanesti” si ca „a generat neincredere in sistemul de evaluare scolara”.
Trisorii vor intra in licee cu brio
Una din marile greseli ale sistemului tezelor unice a constat in precizarea ministeruala ca supraveghetori vor fi cadele didactice din scoala respectiva iar presedinte al comisiei va fi directorul. Era clar ca, in aceste conditii, multi dintre directori si multe cadre didactice au devenit brusc interesate nu atat de evalaurea corecta a propriilor elevi, cat, mai ales, de „imaginera scolii”. Imagine pe care s-au si straduit sa o „cosmetizeze” prin fraudarea testelor. In toate judetele tarii s-a facut imediat remarcat faptul ca foarte multi dintre profesorii examinatori „au inchis ochii” in timpul testelor, permitandu-le elevilor sa copieze pe rupte. Este adevarat ca, in aceste conditii, imaginea scoililor s-a imbunatatit simtitor, ba chiar cu mult peste asteptarii, numai ca multi elevi cu medii foarte mari in anii de studii au luat intre 8.00 si 9.50, in timp ce foarte, foarte multi dintre elevii slabi si foarte slabi au aparut cu note de 9.00 si 10.00, fapt ce a condus la o grava dezechilibare a ierarhiei normale a elevilor. Si daca la istorie sau la geografie s-ar mai putea admite ca unii elevi „au cazut pe subiect”, aceasta afirmatie nu se mai sustine in cazul limbii si literaturii romane si, mai ales, in cazul matematicii, in care salturile spectaculoase peste noapte sunt excluse. In multe judete, cazurile „misterioase” au fost cu sutele si multe dintre acestea au fost deja comentate in presa centrala. In judetul Bacau situatia sta ceva mai bine, dar si „in casa noastra” sunt suficiente „prilejuri de vorbe si de ipoteze”. De pilda, la matematica, din cei 7722 de elevi din clasa a VII-a prezenti la teza cu subiect unic mai mult de 50 la suta au luat note peste 7.00, 1055 fiind notati cu 9.00 si 645 cu 10.00. Aceasta desi mai multi profesori de matematica experimentati, cu gradul didactic I, ne-au declarat ca in conditiile unui examen corect, peste 60 la suta dintre elevii de clasa a VII-a din judet ar trece cu greu de nota 5.00! Si la clasa a VIII-a situatia e, la matematica, intrucatva asemanatoare: 7488 elevi prezenti, 586 note sub 5.00, 822 note de 5.00, 1448 note de 6.00, 1650 note de 7.00, 1451 note de 8.00, 956 note de 9.00 si 575 de elevi geniali, notati cu 10.00.Culmea e ca procentul de rpomovabilitate la matematica, atat la clasa a VII-a, cat si la clasa a VIII-a, il depaseste cu mult pe acela de la limba si literatura romana: 84.53 la suta la limba romana, 92.17 la suta la matematica! Liceele de elita din judet pot fi linistite: vor avea foarte multi candidati geniali pentru clasele intensive de mate-info. Am putea conchide ca singura disciplina la care a existat o corectitudine deplina a fost limba si l;ieratrtura materna, unde, din cei 15 elevi din judetul nostru prezenti la test 4 au luat note sub 5, 5 au fost notati cu 5.00, 2 cu nota 6.00, 2 cu 7.00, 1 cu 8.00, 1 cu 9.00 si nici unul nu a reusit sa obtina nota maxima, procentul de promovabilitate fiind aici de doar 73,33 la suta.
Mai rentabil sa fraudezi un examen decat sa inveti
Toti cei 9 profesori de matematica pe care i-am abordat aupra acestui subiect (printre care doi directori de colegiu) au sustinut ca rezultatele la matematica au fost „cosmetizate” sau „mult imbunatatite artificial” si ca elevilor nu li se aduce astfel nici un serviciu, ba dimpotriva. „Daca, in unele scoli, supraveghetorii i-au lasat pe elevi sa copie e foarte rau, pentru ca astfel elevii sunt invatati inca din gimnaziu ca e mult mai rentabil sa fraudezi un examen decat sa inveti temeinic, ceea ce presupsune mult mai multa munca, pe termen lung”, ne-a declarat profesorul Vasile Cautis, directorul Colegiului National „Vasile Alecsandri”. Inspectorul de matematica Cristian Ovidiu Merticaru precizeaza ca, in astfel de conditii, colegiile ar trebui sa se bucure de aceeasi autonomie ca universitatile in ceea ce priveste organizarea admiterii, pentru ca astfel ar fi reduse mult, sau chiar exluse total cazurile elevilor admisi cu medii foarte mari, obtinute mai ales in mediul rural, dar care descopera dupa primele saptamani de scoala ca nu pot face fata exigentelor colegiului la care fusesera repartizati de computer. „O rasturnare frauduloasa a ierarhiilor normale ar aduce grave prejudicii elevilor cu adevarat buni si foarte buni si numai o sita de selectie riguroasa ar putea repara acest lucru”, a opinat inspectorul scolar Cristian Ovidiu Merticaru.
Ministrului Cristian Adomnitei i-ar mai ramane doar sa renunte nu la tezele iunice, la care tine atat de mult, ci la ideea ca notele obtinute la aceste teste sa asigure ierahizarea pentru admiterea in licee. Tot ar fi o reparatie. Sa mai vedem.
Stefan OLTEANU
Aida PULPAN
Iar îşi dă CautiÅŸ cu părerea – în Alecsandri profesorii sunt terorizaÅ£i să pună elevilor doar note peste 8 ÅŸi el vorbeÅŸte de corectitudine. Iar tinereÅ£ea ministrului văd că e o problemă pentru autorii articolului care gândesc ca niÅŸte babe acrite.