VoteWatch.eu a realizat primele pronosticuri privind alegerile europarlamentare din luna mai, noteaza Gandul.info.
Potrivit primelor rezultate ale sondajelor la nivelul celor 28 de membri, Socialiştii europeni vor avea un avans de aproximativ 19 locuri în PE în faţa Popularilor, ceea ce le dă şanse la preşedinţia Comisiei. Îngrijorătoare, însă, sunt ascensiunea incredibilă a comuniştilor şi a mişcărilor naţionaliste.
Mai mult, în cel puţin două state membre, Grecia şi Letonia, alegerile europene vor fi câştigate de comunişti, indică primele rezultate previzionate ale scrutinului UE din mai, anunţate azi de VoteWatch.eu, o organizaţie cu sediul la Bruxelles, care se ocupă de monitorizarea instituţiilor europene.
Dincolo de Grecia şi Letonia, alte ţări din care extrema stângă îşi va lua multe locuri sunt Germania, Franţa şi Spania.
O surpriză mai mică vine din vârful puterii politice europene, unde Socialiştii au un avans prognozat de aproximativ 19 locuri în Parlamentul European în faţa Popularilor, respectiv 221 la 202. Un asemenea scenariu înseamnă o victorie pentru Socialişti, dar nu una atât de confortabilă încât să aibă garanţia că vor da preşedintele Comisiei Europene (în persoana germanului Martin Schulz, pe care conservatorii lui Merkel l-ar putea accepta, totuşi, din motive de naţionalitate). În acest caz, se poate ajunge la un candidat de compromis şi la negocieri dure în Consiliul de Miniştri, unde conservatorii încă au majoritate.
Clasamentul
ALDE, liberalii europeni, vor rămâne cea de-a treia mare putere politică din PE şi vor avea 64 de locuri, potrivit primelor sondaje la nivelul UE 28 – o scădere, totuşi, de la cele 85 de locuri din actuala legislatură.
Confederaţia Stângii Unite/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), vor deveni a patra mare putere politică în legislativul UE, după liberal-democraţi, cu 56 (de la 35 în prezent) de locuri prognozate pentru următorul Parlament European. Ei sunt urmaţi de Verzi, cu 44 de locuri (de la 55) în sondaje, de Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), cu 42 de locuri (de la 54), de Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD), cu 30 de locuri (de la 35). În fine, sondajele centralizate de VoteWatch sugerează că neafiliaţii vor avea 92 de locuri. Aici se va da marea luptă după alegeri, pentru că mulţi dintre ei vor intra în unul din grupurile politice de mai sus. Popularii europeni, de exemplu, sunt acum în căutare de oameni, iar cei 92 vor fi principala ţintă. Nu este exclus, însă, să racoleze eurodeputaţi şi din alte grupuri europene, pentru că, spun experţii, fiecare vot contează la aceste alegeri.
Pericolele unui vot extremist pentru România
„Printre surprizele acestor rezultate provizionate se numără urcările extremelor stângă şi dreaptă. Interesantă pentru România, poate, este ascensiunea comuniştilor”, a comentat pentru gândul Doru Franţescu, policy director în cadrul VoteWatch. Totuşi, nu trebuie să exagerăm în reacţia noastră la aceste urcări în sondaje, care, crede expertul, vin pe fondul crizei economice şi a măsurilor luate de guvernele naţionale la presiunile Comisiei Europene. „Reacţia negativă la adresa UE a fost speculată şi capitalizată de liderii extremelor, mai ales în Grecia, Spania, Ungaria, Italia, ţări cu probleme economice, în care Troica şi-a manifestat influenţa”, a mai comentat Franţescu.
În zonele de centru şi nord ale Uniunii – Marea Britanie, Franţa, Olanda, Belgia, mai ales -, sondajele confirmă aşteptările privind ascensiunea euroscepticilor. „Ascensiunea extremei drepte şi a curentului antiimigraţionist vin pe fondul crizei la nivel de ocupare a forţei de muncă, dar şi cultural, în ideea în care imigranţii au devenit ţapii ispăşitori pentru problemele economice (a se vedea dezbaterea anti-români din UK, n.red.)”, a explicat Doru Franţescu, în interviul acordat gândul.
Ce înseamnă aceste prime pronosticuri, dacă vor fi confirmate şi în mai, pentru România? Mai multe presiuni din partea euroscepticilor în PE, dar şi asupra Comisiei. Un exemplu de domeniu în care vor putea avea o influenţă sunt gestionarea cu mai multă stricteţe (controale mai multe pentru banii primiţi de noi) şi alocarea fondurilor europene. „La nivel de libertăţi de circulaţie a persoanelor şi accesul pe piaţa muncii, lucrurile se vor complica şi vom putea vedea în continuare întârzierea aderării la Schengen, obstacole administrative pentru estici pentru a intra pe piaţa muncii occidentală”, crede Doru Franţescu.
Parlamentul European are 751 de locuri, care sunt alocate ţărilor membre în funcţie de populaţie. În următoarea legislatură, România va pierde un loc, ca urmare a reconfigurării PE pentru a aloca poziţii Croaţiei, cel mai nou membru al Uniunii. Astfel, după alegerile din mai, vom avea 32 de eurodeputaţi.
