Cine se opune predarii religiei in scoli?

Noul proiect al legii învamantului, 1n art.10, propune ca în liceu, Religia sa nu mai fie obligatorie nici optional, ci doar facultativ. In acest fel, Religia mai poate fi studiata doar de cei care solicita in scris acest lucru. Elevii nu doresc insa asta ci sustin ca aceasta decizie ar putea avea repercusiuni negative asupra lor.

In ceea ce priveste educatia religioasa, trebuie observate valentele si implicatiile religioase de astazi, în Romania si în Europa. Profesorul de religie este un misionar si un catehet pentru toate celelalte categorii sociale si în special pentru parintii elevilor. Cand se vorbeste despre educatia religioasa, trebuie sa ne gndim în primul rand la valentele ei misionare. „Din aceasta perspectiva, profesorul de religie este mai mult decat un simplu laic ce se ocupa cu educatia religioasa. Este profesor, pe de o parte, si în egala masura, eu un misionar si un om ce face parte din structurile misionare ale Bisericii”, spune protopoul Constantin Tomozei. Asa dupa cum considera si Inalt Prea Sfintia Sa, Daniel, Patriarhul BOR, „reintroducerea religiei în scoli a fost cea mai mare realizare de dupa Revolutie”. Ora de religie in scoli este deosebit de importanta si este cea mai mare investitie spirituala pe termen lung.

„Noi am spus de mai multe ori ca cea mai mare realizare de dupa Revolutie este tocmai reintroducerea orei de religie nu numai ca o reparatie morala, ci si pentru formarea religioasa. Noi nu vedem imediat rezultatul, dar daca am trai timp de 4 – 5 generatii, am vedea efectul bun al religiei si cata lumina aduce ea în societate si în familie”, spune Patriarhul BOR intr-un comentariu pe marginea acestui subiect..Ora de religie este iomportanta atat din punct de vedere cultural si educational, cat si moral-spiritual. ÃŽn acest context, ora de religie e considerata ca o necesitate culturala, educationala. „ÃŽntr-o tara în care vezi cruci pe drum, icoane, biserici, manastiri, nu poti sa ai cultura generala completa daca nu cunosti ce însemneaza si ce a însemnat religia în viata poporului roman. Mai mult decat atat, este o necesitate moral-spirituala si misionara predarea orei de religie, pentru ca formeaza pe tinerii crestini. Nu putem ca pe un copil botezat sa-l lasam fara hrana spirituala a unei educatii crestine. Ora de religie trebuie sa fie un izvor de lumina si de bucurie.

Nu trebuie terorizati copiii si tinerii cu acumularea de cunostinte si nu trebuie evaluati numai dupa multimea cunostintelor acumulate, ci si dupa entuziasmul, dragostea si pasiunea pentru credinta si pentru Biserica. Trebuie ca ora de religie sa-i schimbe comportamentul, sa-l învete pe copil sa traiasca în bucuria prezentei lui Hristos, în bucuria familiei, ca dar al lui Dumnezeu, si în societate, ca una binecuvantata de Dumnezeu”, a precizat Inalt Prea Sfintia Sa, Daniel, Patriarhul BOR, in cadrul unui seminar pe aceasta tema ce s-a desfasurat nu cu multa vreme in urma, la Bucuresti..

„Religia face parte din cultura noastrã”

Preot profesor Constantin Leonte, inspector scolar de religie: “Educatia religioasã imbinã credinta, teoria cu practica. Este o educatie care transmite valorile crestinismului, principiile de moralã crestinã, in primul rand, iar in cazul nostru, al spiritualitãtii crestine ortodoxe si romano-catolice. Este o experientã acumulatã de peste 2000 de ani de crestinism pentru cã noi am crescut aici, romani si crestini in acelasi timp. intotdeauna credinta a fost la sufletul omului, parte integrantã a poporului roman.

Ne gandim la marii nostri voievozi, Stefan cel Mare, care a fost canonizat sfant, Alexandru cel Bun sau ceilalti care ne-au lãsat o mostenire atat de frumoasã. Romanul a crescut, cum se spune, in bisericã, in viata in Hristos. Desigur cã religia face parte din cultura noastrã de acum, recunoscutã prin monumentele noastre de spiritualitate, sã ne gandim la frumoasele noastre manãstiri (…) De aceea, putem spune, credinta face parte integrantã din viata noastrã. De aceea religia este iubitã de copii de la clasele mici panã la cele mai mari, de liceu (…)”

Paraclisierul din scoala

In contextul polemicilor cu privire la pãstrarea sau excluderea religiei ca materie de invãtãmant din licee, la colegii precum “Henri Coandã” sau “Ion Ghica” apropierea elevului de Dumnezeu are loc in lãcasuri sfinte care s-au ridicat chiar in interiorul unitãtilor scolare.

Carmen Popa, director adjunct Colegiul “Henri Coandã” Bacãu: “Vã vorbesc de la nivelul directorului adjunct care nu s-a implicat in acest proiect, dar l-a sustinut. Paraclisul cu hramul “Sfantul Dimitrie Basarabov” a pornit de la ideea propusã de directorul Nadia Voicu. Initial a fost cabinet de religie, mai apoi transformat, din donatii, in paraclis. Argumentul acestui proiect a fost sã reprezinte o solutie, o modalitate de ajutor a elevilor din scoalã care au pãrinti imigranti si sunt lãsati de izbeliste. Implicarea profesorilor de religie a fost foarte mare, au depus o muncã titanicã, sã dea Domnul ca proiectul sã isi atingã scopul de ai atrage pe tineri intr-o zonã cat mai indepãrtatã de cea a viciilor”.

Adrian Purcaru, profesor de religie la Colegiul Economic “Ion Ghica”: “Cel mai bine ar fi sã fie intrebat elevul dacã vrea sã studieze religia pentru cã el este beneficiarul direct. Chiar mi-am intrebat elevii ce isi doresc, prin intermediul unor chestionare, si cei mai multi vor sã facã religia din perspectiva cunoasterii si apropierii de Dumnezeu. Desi varsta lor este una a cãutãrilor, la liceu sunt suficient de mari sã stie ce vor, plus cã pe ce motive ii incomodeazã religia? Religia nu a deranjat niciodatã pe nimeni si ii invatã reguli morale de viatã, respectul fatã de semeni, inclusiv ce inseamnã sã fie un bun cetãtean. 80% din elevii mei sunt supãrati cã nu se fac mai des ore de religie in paraclisul liceului. Sãptãmana aceasta, desi pãrintele a fost plecat din oras si nu s-a tinut slujbã seara, elevii tot au venit sã se roage, ceea ce inseamnã cã aceastã dimensiune religioasã reprezintã ceva pentru ei”.

Dan Alexandru, clasa a IX-a, Grupul Scolar Industrial “Dumitru Mangeron” Bacãu: “Eu vreau sã fac religie pentru cã avem o profesoarã de religie cu care discutãm tot felul de chestii, e foarte de treabã. Dacã toti profii ar fi ca ea, mai mare dragu’ sã vin la scoalã”.

Cosmin, clasa a X-a, Colegiul National “Ferdinand I”: “Unii au nevoie de religie, altii nu…Cel mai bine ar fi sã fie o chestiune optionalã”.

Diana, clasa a XI-a, Colegiul “Mihai Eminescu” Bacãu: “Singurul motiv pentru care nu vreau acest obiect este pentru cã am un orar incãrcat. Dar as prefera-o cu plãcere inlocul oricãrei alte ore pentru cã imi place sã discutãm deschis si sã filozofãm exemplu cã God este acelasi pentru toti, imi place, este o orã utilã…”.

Aida PULPAN
Dan MINDIRIGIU