Desi in ultimii ani de cand la Cotroceni a fost instalat Presedintele-Jucator viata politica a cunoscut o agitatie nemaintalnita, totusi se pare ca 2008, unul electoral, va consemna apogeul luptelor politice.
Miza, desigur, este cucerirea puterii. Ori, pentru rezultatul dorit de politicieni, dupa 4 ani, oamenii au dreptul sa-si spuna si ei cuvantul. Poporul, al carui nume in special dl. Traian Basescu il invoca in discursurile sale, are dreptul constitutional de a se pronunta prin vot cui va trebui sa fie incredintata gestiunea treburilor tarii. De o parte Partidul Democrat Liberal, cu seful sau necontestat de la Presedintie, pe de alta parte, celelalte partide care se pare ca se regasesc intr-o colitie anti-Basescu.
}inand seama de importanta cuvantului pe care romanii il au vara si toamna acestui an, in desemnarea alesilor lor in consiliile judetene si primarii, si-apoi in Parlamentul }arii, toti avem datoria sa ne gandim profund la momentul introducerii votului nostru in urne, vot care se pare ca va fi uninominal, astfel cum doresc majoritatea partidelor. Pentru aceasta este necesar sa fim pregatiti pentru a sti pe cine alegem. Acesta este rostul rubricii pe care „Observatorul” o propune cititorilor ziarului.
Vin alegerile
Pentru a se intelege ce inseamna alegeri, este necesar a ne referi mai intai la fixarea acestei notiuni in cadrul vietii politic- judiciare a statului. A stabili legatura ideii de alegeri cu trecutul nostru istoric, dezvoltand sensul libertatii omului, vom face trimiterea la „drepturile omului” in general (printre care este si acela de „a alege” si de „a fi ales”). Oglindirea acestor drepturi in monumentele politice si juridice pe plan mondial, apoi modul cum au fost preluate in Constitutiile Romaniei.
Ne propunem sa incercam a defini – sprijiniti bineinteles de opiniile politologilor si juristilor de baza, notiuni ca „democratie”, „libertate”, „suveranitate”. Ne vom transpune in mintea si spiritul omului simplu, alegatorul de maine, pentru „locale” si „parlamentare”, cautand sa creionam portretul omului politic, astfel cum ar trebui el sa fie, obligat sa slujeasca interesele celui ce l-a ales si astfel cum desigur si-l doreste acest alegator. Trebuie sadit in constiinta acestuia, convingerea ca votul sau exprima indirect participarea sa la conducerea statului. Cei trimisi in Consilii sau in Parlament, demnitarii in general, trebuie sa fie exponentii nevoilor, intereselor, aspiratiilor celor multi, alegatorii de la care se asteapta votul.
Vom prezenta pe unii din marii legislatori ai Romaniei din trecut, care prin patriotismul lor, prin inteligenta si vointa lor, au contribuit decisiv la marile evenimente ale Romaniei moderne: Unirea Principatelor, Independenta tarii, Marea Unire, care au dus la crearea Romaniei Mari, din pacate astazi ciuntita prin acea draconica alianta nazisto-comunista denumita „Pactul Ribentrop-Molotov”. Printre ei vom gasi si trimisii in Parlament ai locuitorilor traitori pe melegaurile bacauane. Vom cauta sa infatisam portretul unui adevarat om politic, calitatile ce i se cer ca slujitor a celor multi, pentru care este chemat sa vorbeasca fie ca simplu consilier, fie ca deputat sau senator.
Vom patrunde, bineinteles in limitele accesibile masei de cititori, in domeniul dreptului public, cu ramura sa de baza dreptul constitutional, unde vom intalni principii de baza ale statului si dreptului dintr-o reala democratie, cum ar fi de exemplu separatia puterilor in stat. Nu vor lipsi din cadrul rubricei, nici abordarea „drepturilor romanilor” ca, libertatea, dreptul la proprietate, libertatea individuala, libertatea presei, libertatile politice de care este intim legata problematica noastra privind evenimentele electorale din acest an.
Vom cauta sa stam de vorba si cu cei propusi pentru detinerea demnitatilor respective, pentru a le cunoaste intentiile, modul de a gandi, posibilitatile de satisfacere a doleantelor maselor de alegatori.
Av. Gh. DALBAN
