Specialiştii consultaţi de NewsIn au analizat avantajele şi dezavantajele noii legi a votului uninominal, un proiect care, în afară de promisiunea eliminării arbitrariului listelor de partid, aduce serioase dezavantaje, dar şi o doză mare de imprevizibilitate cât priveşte alocarea mandatelor.
Avantajele noului tip de vot constau, susţin politologii şi sociologii, în eliminarea listelor de partid. Nu se ştie deocamdată în ce măsură personalizarea votului şi promisiunea partidelor de a găsi candidaţii potriviţi vor aduce mai multă legitimitate şi competenţă în Parlament.
Eliminarea listelor de partid
Mircea Kivu, sociolog, spune că avantajul evident al acestui sistem e că oamenii nu mai votează liste, ci persoane. „Ordinea o stabilesc oamenii, nu partidele ca până acum, deci este un lucru bun, un pas înainte”, arată directorul IMAS, optimist că sistemul îşi va produce efectele scontate, în ciuda criticilor.
Partidele vor fi determinate să pună pe listă oameni care au capacitatea de a atrage voturi, deci nu vor mai impune candidaţi antipatizaţi. Candidaţii vor trebui să fie mai competitivi.
„Nu va mai exista o listă ÅŸi aranjamente să fi plasat cât mai sus pe ea, dar candidatul va trebui să se bată în continuare să fie propus într-un colegiu în care are ÅŸanse să iasă”, arată Alexandru Radu, fost vicepreÅŸedinte al Autorităţii Electorale Permanente.
Radu spune că sistemul de redistribuire în funcţie de numărul de voturi şi nu de procente obligă candidaţii să fie şi mai convingători chiar dacă nu au şanse să câştige din prima. În acest sens, arată politologul, candidaţii sunt obligaţi să fie cât mai competitivi nu numai în raport cu ceilalţi adversari, dar să fie la fel de valoroşi ca şi partidul pentru care se bat. Pe de altă parte şi partidele vor fi mai atente când îşi selectează candidaţii, asigurându-se să-i promoveze pe cei mai buni, mai spune Radu.
„Cred că acest tip de scrutin va testa capacitatea partidelor de a propune candidaÅ£i competitivi în toate colegiile. Va fi un test al capacităţii de mobilizare a oamenilor pe care îl dau partidele. O să avem ÅŸansa să vedem partidele <
Păstrarea proporţionalităţii şi introducerea pragului alternativ înlătură dezavantajele sistemului majoritar.
Dacă un candidat preferat nu câştigă colegiul din prima, voturile pentru el nu sunt pierdute, ci pot fi contabilizate în contul altui candidat al partidului mai bine clasat, susÅ£ine directorul de la IMAS, Mircea Kivu. Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla într-un sistem majoritar de genul „câştigătorul ia totul”, susÅ£ine el. „Este un sistem mai bun. Are avantajul de a asigura reprezentativitatea pe care un sistem majoritar pur nu l-ar asigura”, conchide sociologul, arătând că nu a crezut niciodată că Parlamentul României ÅŸi clasa politică vor elimina cu totul proporÅ£ionalitatea. Pragul electoral alternativ prin care formaÅ£iunile sub 5% pot intra în Parlament în cazul în care câştigă, indiferent de procentaj, ÅŸase colegii pentru Camera DeputaÅ£ilor ÅŸi trei colegii pentru Senat este o măsură echitabilă, opinează Mircea Kivu.
Politica ar trebui să fie mai importantă la nivel local.
Locomotivele electorale de la centru vor fi înlocuite cu locomotive mai mici, judeÅ£ene, iar în mod normal, filialele ar trebui să capete o autonomie ÅŸi o libertate mai mare în raport cu centrul, arată Alexandru Radu. O altă noutate ar trebui să fie adaptarea mesajului partidelor la fiecare judeÅ£, respectiv colegiu. Cât priveÅŸte campania, „va fi mai costisitoare, mai mult de umblat”, mai arată specialistul în sisteme electorale.
Dezavantajele votului uninominal combinat cu principii de redistribuire produc un grad mare de imprevizibilitate referitoare la şansele unui candidat sau formarea de majorităţi şi aduc îndoieli serioase legate de legitimitatea acordării mandatului sau calitatea persoanelor care intră în Parlament.
Modul de distribuire a mandatelor rămase neocupate din cauza candidaţilor care n-au întrunit 51% din voturi este complicat, imprevizibil şi injust, arată specialiştii.
Alexandru Radu spune că în afara votului unor persoane, nu a unei liste, nu se schimbă nimic substanÅ£ial în sistemul electoral, iar atunci când schimbări se produc, acestea au efecte adverse. Cel mai mare dezavantaj al sistemului acceptat de deputaÅ£i sunt voturile pierdute în procesul de redistribuire. „Dacă un candidat nu obÅ£ine cât partidul, deÅŸi a câştigat în colegiu cu peste 50%, el nu primeÅŸte mandatul”, aminteÅŸte Radu. Structura Parlamentului nu se va schimba prea mult, iar regulile de redistribuire a mandatelor vor fi aceleaÅŸi, inclusiv folosirea ca până acum a algoritmului d ‘Hondt, mai spune acesta.
Şi Mircea Kivu admite că acest sistem este uninominal doar în cazul primei etape de vot, când un candidat obţine 51% pentru un colegiu şi arată că de fapt Parlamentul a instituit de fapt un vot preferenţial pe listă.
Adrian Moraru, director de programe la Institutul de Politici Publice, spune că politicienii nu au Å£inut cont de faptul că oamenii îşi doreau de fapt un sistem uninominal majoritar în două tururi, aÅŸa cum au votat la referendumul din 2007. „Oamenii au vrut să nu mai aleagă liste, dar au vrut ÅŸi să fie ei cei care decid cine merge în Parlament. Prin acest sistem, cetăţeanul votează o persoană ÅŸi crede că o trimite în Parlament, dar a doua zi află că după redistribuire a ajuns altcineva. Oamenii sunt înÅŸelaÅ£i: ei vor vota persoane, dar nu au niciun fel de decizie cât priveÅŸte cine ajunge în Parlament în urma votului lor”, declară el.
O perspectivă radicală asupra acestui sistem de vot introdus zilele acestea are profesorul de ÅŸtiinÅ£e politice Daniel Barbu. Barbu, autor al unor cărÅ£i despre tranziÅ£ia românească, a catalogat într-o declaraÅ£ie pentru NewsIn, noul sistem drept „o fraudă” ÅŸi o bătaie de joc. „Acesta nu este vot uninominal. Nu poÅ£i să ai aÅŸa ceva ÅŸi redistribuire. Ceea ce au făcut parlamentarii este o fraudă. O fraudă din partea iniÅ£iatorilor care au renunÅ£at la prevederile iniÅ£iale, o prostie din partea celor care l-au votat”, a arătat acesta. Profesorul susÅ£ine că o parte din vină aparÅ£ine ÅŸi jurnaliÅŸtilor care au tăcut până acum ÅŸi nu au spus opiniei publice că acesta nu este vot uninominal.
Daniel Barbu susÅ£ine că efectele acestui tip de scrutin, „original la fel ca democraÅ£ia din România” sunt extrem de imprevizibile, arătând că o persoană care candidează nu-ÅŸi poate aprecia niciodată ÅŸansele de a accede în Parlament ÅŸi că mecanismul de distribuire este plin de confuzii. Daniel Barbu a accentuat ideea că această imprevizibilitate nu ar fi existat dacă ar fi fost introdus un sistem testat, un uninominal adevărat, cuprins într-un sistem majoritar.
Există riscul ca majoritatea mandatelor să fie ocupate nu ca urmare a voinÅ£ei electoratului, ci a complicatului mecanism de distribuire, atenÅ£ionează ÅŸi Sorin Ioniţă, de la SAR, citat de RFI, susÅ£ine că numai 20% din candidaÅ£ii la parlamentare vor reuÅŸi să fie aleÅŸi cu peste 50%. „S-a votat de fapt un sistem mixt, dar mixt aÅŸ zice că uninominalul e cam 20%, restul, 80% e proporÅ£ional. Cam atâta mă aÅŸtept eu, sau chiar mai puÅ£in, să fie fracÅ£iunea celor care chiar vor fi apÅ£i pe acest sistem uninominal în Parlament. Nu cred că vor reuÅŸi foarte mulÅ£i să treacă pragul acela de 51% în colegiul uninominal”, declară el.
Pesimismul lui Ioniţă nu este însă împărtăşit de Mircea Kivu. El crede că cifra de 20% este obÅ£inută în baza unei analogii cu alegerile la primării, majoritatea din comune, ori colegiile vor fi mai mari, iar voturile nu vor fi aÅŸa dispersate. „Vor exista suficienÅ£i care să câştige fără distribuire”, crede el.
Partidele ar putea avea o influenţă şi mai mare asupra candidaţilor ca până acum.
Până la urmă, partidele, ca să câştige, aleg candidaÅ£ii pentru un colegiu respectiv, spun specialiÅŸtii. „Iliescu va fi trimis de exemplu să candideze la OlteniÅ£a, deÅŸi el a reprezentat până acum BucureÅŸtiul”, exemplifică sociologul Mircea Kivu, arătând că ipoteza că se va înlătura influenÅ£a partidului către candidaÅ£i ÅŸi înlocuirea ei cu influenÅ£a electoratului, nu se confirmă.
Åži Daniel Barbu este de aceeaÅŸi părere. Barbu sugerează chiar că unul din efectele uninominalului cu distribuire ar fi instaurarea unei partidocraÅ£ii. „Partidele vor fi ÅŸi mai puternice ca până acum. Ca să câştige un colegiu cu 50% înseamnă că trebuie să-ÅŸi impună oameni capabili să facă asta”, crede acesta.
Apariţia unor înţelegeri între partide legate de trimiterea candidaţiilor în colegii şi alocarea mandatelor
Partidele vor face înÅ£elegeri prin care să-ÅŸi împartă mandatele, cred Daniel Barbu ÅŸi Mircea Kivu. „Partidele vor afla ce candidaÅ£i vor avea fiecare ÅŸi vor face în felul următor: mă duc eu acolo unde pot să câştig ÅŸi du-te tu în colegiul celălalt care nu mă interesează. Apoi, partidele se vor coaliza unele împotriva altora, tot pentru a impune un candidat în favoarea altuia”, declară Barbu.
Partidele vor afla unul de intenÅ£iile celuilalt ÅŸi vor stabili candidatul peste capul electorilor spune ÅŸi sociologul Kivu, arătând că partidele îşi vor trimite notabilităţile în cursele pe care ÅŸi le pot adjudeca, iar acestea ar putea fi impuse în detrimentul candidaÅ£ilor locali. „Practica trimiterii unui candidat de la centru într-un colegiu din provincie va rămâne”, adaugă el.
Noul sistem nu va duce la reforma clasei politice
Alexandru Radu, fost vicepreÅŸedinte al Autorităţii Electorale Permanente, susÅ£ine că în legea adoptată de deputaÅ£i există o contradicÅ£ie între perspectiva politică ÅŸi cea tehnică, între promisiunile legate de uninominal ÅŸi rezultatele acestuia. „Tehnic, chiar dacă se votează uninominal, întrucât se păstrează principiul redistribuirii ÅŸi pragul electoral, sistemul electoral rămâne acelaÅŸi, adică proporÅ£ional. Când politicienii spun că s-a schimbat sistemul electoral, e o păcăleală. Ce se schimbă e doar interfaÅ£a: oamenii nu mai votează liste, ci persoane, dar regulile jocului rămân aceleaÅŸi ca ÅŸi până acum”, susÅ£ine acesta.
Radu susÅ£ine că varianta acceptată în România e una de compromis: nu s-a făcut nici cum a vrut Traian Băsescu, adică uninominal în sistem majoritar, nici cum au vrut partidele. „Politicienii au încercat să dea satisfacÅ£ie ÅŸi cetăţenilor, dar ÅŸi să îşi urmărească propriile interese”, a adăugat acesta.
Specialistul nu crede însă că acest sistem este prost, ci doar creează niÅŸte aÅŸteptări care nu pot fi realizate. „Personal, cred că sistemul proporÅ£ional e cel mai bun. Sistemul proporÅ£ional se potriveÅŸte foarte bine ÅŸi României, iar combinaÅ£ia obÅ£inută din introducerea votului uninominal într-un sistem proporÅ£ional poate fi oarecum eficientă. ÃŽnsă nu trebuie să ne aÅŸteptăm la schimbări spectaculoase. E o păcăleală dacă îi credem pe politicieni că uninominalul va produce schimbări profunde ale clasei politice”, a afirmat el.
„Dacă nu se schimbă sistemul de partide din România, clasa politică nu se reformează. România a făcut acelaÅŸi lucru ca Italia care a crezut că dacă schimbă sistemul electoral, schimbă clasa politică. România are politicieni care reprezintă fidel modul în care arată societatea românească, nu putem schimba ce nu merge prin sistemul de vot, e nevoie de alte lucruri, în primul rând de schimbare la nivelul oamenilor”, arată ÅŸi Alexandra Ionescu.
Una din problemele sistemului proporţional se menţine, adică dificultatea de a forma majorităţi
Vor intra cu mici exepţii aceleaşi partide în Parlament, însă este greu de anticipat scorul pe care îl va obţine fiecare prin acest sistem, susţin la unison specialiştii. Parlamentul va arăta aproape la fel ca până acum, mai spus într-un consens aceştia.
ÃŽnsuÅŸi Viorel Hrebenciuc, liderul deputaÅ£ilor PSD, spune că uninominalul este o „prostie” ÅŸi că votarea acestei legi este o înfrângere pentru toată lumea. „Nu mai discut problema cu întărirea partidelor, cu faptul că trebuie să rămânem mai puÅ£ine partide pe scena politică, ca să poată să se facă un guvern coerent. VedeÅ£i ce s-a întâmplat în ultimii trei ani de zile”, a declarat Hrebenciuc pe 5 martie la RRA.
Tot el a avertizat asupra unui lucru pe care l-a evidenţiat şi Ion Iliescu, singurul adversar deschis al uninominalului din PSD, şi anume că partidele vor alerga după celebrităţi şi oameni cu bani pentru a câştiga voturi şi că politicienii de profesie vor fi din ce în ce mai puţini în Legislativ.
Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat marţi legea ce prevede alegerea prin vot uninominal a parlamentarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene. Potrivit noii legi, alegerile parlamentare au loc într-un singur tur de scrutin, iar fiecare partid propune câte un candidat pentru fiecare colegiu electoral. Pragul electoral rămâne de 5% şi se mai instituie un prag electoral alternativ pentru partidele care nu trec de acest procentaj. Astfel, formaţiunile sub 5% pot intra în Parlament în cazul în care câştigă, indiferent de procentaj, şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi trei colegii pentru Senat.
Mandatele de parlamentar sunt obţinute automat dacă un candidat obţine 50% plus unu din voturile valabile dintr-un colegiu. Cei care nu obţin acest procent intră în faza de distribuire a mandatelor după o modalitate propusă de PSD. Într-o primă etapă, fiecare partid calculează, din prisma numărului de voturi obţinute, şi nu a procentelor, contribuţia fiecărui candidat la obţinerea unui mandat şi face o listă cu candidaţii săi din circumscripţie în ordine descrescătoare. Apoi, mandatele care revin prin redistribuire fiecărui partid într-o circumscripţie sunt stabilite în funcţie de coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective.
Soarta legii este însă incertă în condiţiile în care PRM şi PC au cerut vineri CCR să analizeze constituţionalitatea Legii uninominalului în ansamblul ei, aducând critici privind pragul electoral, delimitarea colegiilor prin Hotărâre de Guvern, condiţionarea înscrierii candidaţilor de depunerea unei sume de bani şi alegerea preşedinţilor de CJ.
Pe de altă parte, preÅŸedintele Traian Băsescu a declarat vineri la postul public de radio că uninominalul adoptat de Parlament este „o jumătate de pas înainte, nu un pas” ÅŸi că problema fundamentală a legii este că este constituÅ£ională, ÅŸeful statului opinând că magistraÅ£ii CCR nu vor avea obiecÅ£ii.
