Apusenii sunt munti cu doua fete, insa nu in sens negativ. Spunem asta pentru ca au de partea lor atat frumusetea exterioara (superbe sate de munte, padurile nesfarsite, rauri repezi cu minunate zone de chei), cat si o frumuseţe mai putin accesibila, si anume pesterele.
Astazi va prezint cateva atractii turistice de pe partea de nord-vest a Apusenilor, reprezentata de muntii Padurea Craiului.
Primul lucru pe care trebuie sa il stiti este ca aici se afla singurele localitati din tara la peste 1400 metri altitudine locuite permanent, iar al doilea lucru este ca nimeni nu stie de unde provine denumirea de mot sau care este originea lor. Ce se stie, este ca sunt oameni muncitori cu un deosebit respect pentru natura. Si au toate motivele sa respecte natura, caci Muntii Apuseni, desi nu sunt inalti, sunt una dintre cele mai frumoase zone din lume.
Aici se intalnesc toate nuantele de verde, de rosu sau de galben, iar aerul este pur, tare, curat.
Pestera Meziad
Pestera Meziad este o pestera mare, fiind una dintre primele pesteri amenajate si mult timp una dintre cele mai lungi pesteri din Romania (4.750 m lungime cu mai multe nivele) fiind situata in judetul Bihor pe Valea Meziadului in regiunea sud estica a Muntilor Padurea Craiului si zona de vest a Muntilor Apuseni.
Declarata monument al naturii, o rezervatie speologica, pestera a fost cercetata intens. Pestera Meziad a fost reamenajata in 1972 si deschisa turismului.
Pestera se afla la o altitudine de 397 m si prezinta doua nivele de carstificare:
- nivelul inferior, care insumeaza 1.542 m lungime, se caracterizeaza prin spatii neobişnuit de ample, masurand frecvent intre 20-30 m latime si 15-20 m inaltime;
- nivelul superior, in lungime totala de 3.208 m.
Pestera Meziad este considerata una din cele mai frumoase pesteri din Romania. Salile subterane ating inaltimi de peste 40 de metri. Aici au fost descoperite urme de locuire umana ce dateaza din epoca pietrei. Un pod natural subpamantean ofera o perspectiva spectaculoasa asupra salii principale. Numeroase formatiuni calcaroase au starnit imaginatia turistilor si localnicilor, primind denumiri ca Fecioara Maria, Elefantul, Pantoful Miresei, Vulturul.
In pestera s-au gasit urme din paleolitic, neolitic, fiind o pestera locuita de Homo sapiens și de animale ca Ursus spelaeus. Pestera ofera conditii prielnice pentru hibernarea liliecilor, in special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formeaza o colonie destul de mare in Sala Liliecilor.
La intrarea in pestera exista un parc de aventura dotat cu o tiroliana si un traseu de via-ferrata.
Pestera cu Cristale din Mina Farcu
Zona Farcu este situata in partea central – sudica a Muntilor Pădurea Craiului, in bazinul superior al Vaii Rosia (bazinul Crisului Negru), pe teritoriul administrativ al Comunei Rosia (judetul Bihor) fiind parte a sitului Natura 2000 Defileul Vadul Crisului – Padura Craiului. Dealul Farcu are o altitudine de 375m este delimitat de Valea Steazelor la nord si Valea Lazuri la sud. Dealul Farcu este un platou carstic usor ondulat cu numeroase doline de mari dimensiuni si campuri de lapiezuri partial acoperite de cuvertura de sol.
Pestera cu Cristale din Mina Farcu a fost descoperita in anul 1987, in urma avansarii frontului de lucru a Galeriei miniere Farcu. Pestera se dezvolta pe o lungime de 251 m si o denivelare de 16 m.
In momentul descoperirii sale pestera a fost considerata o adevarata bijuterie, prin prisma bogatiei speleotemelor, diversitatii si formelor cristalelor existente aici. Din nefericire, dupa descoperire, cavitatea a fost in nenumarate randuri deteriorata prin ruperea si distrugerea cristalelor.
Explorarile recente si munca de restaurare si cercetare readuc in acest moment Pestera cu Cristale din Mina Farcu in galeria celor mai frumoase pesteri din Romania.
Comuna Rosia impreună cu Centrul pentru Arii Protejate si Dezvoltare Durabila si Ecopiro au dezvoltat un proiect de introducere a pesterii intr-un proiect complex ce cuprinde refacerea ecologica a acesteia si amenajarea turistics a ansamblului pestera-mina, fiind prima amenajare de acest tip din Romania si printre putinele din lume.
Amenajarea pesterii a fost realizata utilizand tehnologii moderne, care raspund atat cerintelor unei amenajari de inalt nivel tehnologic, cat si cerintelor ecologice. Intreg parcursul destinat turismului de masa este amenajat cu poteci, scari si balustrade din plastic ranforsat cu fibra de sticla, cu sistem de iluminare LED, care ghideaza turistul spre misterele uimitoare ale pesterii.
Traseul vizitabil va traversa 200 m de galerii miniere, unde veti avea ocazia sa vizitati si un muzeu minier si 100 m de galerii de pestera cu pereti modelati de apă si impodobiti cu formatiuni si cristale inedite.
Traseul turistic are ca terminus un balcon de unde se poate admira rezervatia cu cristale cu celebrele discuri de Farcu si „libelulele de cristal”.
Catunul Runcuri
Catunul Runcuri din comuna Rosia despre care putini au auzit si mai putini cunosc, este un sat in inima muntilor Apuseni, unde traditiile inca isi pastreaza valoarea. Un loc pe care civilizatia moderna nu l-a alterat. Un vis in care taranul inca mai ara cu plugul de lemn tras de boi, painea este coapta pe vatra, razboiul de tesut isi toarce firul, iar in fundal rasuna acordurile viorii cu goarna.
Catunul Runcuri a pastrat nealterata traditia caselor traditionale din Muntii Apuseni. Cateva dintre aceste case, vechi de peste o suta de ani, au fost amenajate incat sa corespunda dorintelor celor care vor sa evadeze din tumultul vietii citadine, bucurandu-se totusi de confort.
Moara pe apa din Rosia
Moara de lemn de la Rosia este singura moara care functioneaza in prezent in zona, fiind ridicata la sfarsitul secolului al XIX-lea. Ea este formata dintr-un mecanism cu roata hidraulică cu palete, construita din lemn si actionata de dirijarea debitului vaii si canalizarea lui, printr-un jgheab creat artificial.
Cladirea morii este construita din lemn, in tehnica „sosilor”, insa nu cu barne, ci cu scandura. Cladirea are un mic tarnat (prispa, pridvor) si e acoperita cu tigla. Ea este formata din doua incaperi cu nivele diferite. Mai joasa, incaperea care permite accesul la zona de morarit adaposteste mecanismul de macinat, format dintr-o pereche de pietre si site. Camera morarului este mai ridicata si adaposteste lucrurile personale si un mobilier auster.
Moara poate fi vizitata oricand in timpul zilei, in prezenta proprietarului, dl. Burtic Gheorghe, care locuieste in satul Rosia, la nr. 731 si care practica moraritul de o viata.
Crisul Repede
Crisul Repede este un rau ce izvoreste in Nord-Estul Muntilor Apuseni, traverseaza depresiunea Huedin, trecatoarea Ciucea, depresiunea Vad – Barod, Dealurile de Vest, Campia de Vest, strabate orasele Huedin si Ciucea, judetul Cluj, Alesd si Oradea, judetul Bihor si se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei.
Parcurge un defileu cu sectoare de chei, pesteri si abrupturi stancoase intre localitatile Huedin si Vadu Crisului (Muntii Plopis si Padurea Craiului).
Impreuna cu raurile Crisul Alb si Crisul Negru formeaza cele trei Crisuri, cele mai importante rauri din regiunea Crisana.
Crisul Repede dreneaza versantii nordici ai masivelor Gilau Vladeasa si Padurea Craiului. Izvoraste de la altitudinea de 710 m, in apropiere de localitatea Izvorul Crisului, dintr-o zona deluroasa de pe marginea nordica a Depresiunii Huedinului.
Crisul Repede isi taie drum prin defileul ce-i poarta numele, strabatand o zona plina de pesteri, cascade si stancarii semete. Pestera Ungurului, Pestera de la Vadu Crisului si Pestera Casa Zmeului sunt numai cateva obiective turistice usor accesibile, pline de frumuseti si legende aflate in mijlocul naturii salbatice a Carpatilor vestici.
Muntii Padurea Craiului
Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord-vest a Muntilor Apuseni din lantul muntos al Carpatilor Occidentali, constituindu-se intr-o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al Apusenilor, fiind desfasurata intre depresiunile Vad-Borod si cea a Beiusului. Cel mai inalt varf din masiv este Hodrancusa cu 1027 m.
Muntii Padurea Craiului ocupa o suprafata de aproximativ 1150 km² si se incadreaza din punct de vedere administrativ in partea central-estica a judetului Bihor, ocupand o pondere de 15,2 % din suprafata acestuia. In acelasi timp, reprezinta zona montana cea mai apropiata de orasul Oradea.
