Parlamentul European a adoptat, marţi, la Strasbourg, un nou regulament care vizează asigurarea unor standarde înalte de securitate în aviaţia civilă, în întreaga Uniune Europeană. Regulamentul stabileşte reguli şi standarde comune atât pentru controlul pasagerilor şi al bagajelor, cât şi pentru măsurile de siguranţă în timpul zborului.
Parlamentul European şi reprezentanţii Consiliului au reuşit să ajungă la un acord privind standardele de siguranţă în aviaţia civilă la începutul lunii ianuarie, după negocieri intense. Acordul în conciliere între Parlament şi Consiliu a fost aprobat, marţi, cu 583 voturi pentru, 21 împotrivă şi 35 abţineri.
Paolo Costa (ALDE, IT), PreÅŸedinte al Comisiei pentru Transporturi ÅŸi raportor al noului regulament, a salutat acordul încheiat. „Nevoia unor măsuri noi de siguranţă, aplicate rapid ÅŸi eficient, este de necontestat. Sunt bucuros că am ajuns la un acord care va asigura măsuri sporite de siguranţă în aviaÅ£ia civilă”, a spus el.
Programe de siguranţă
Standardele comune de bază de siguranţă includ, între altele, controlul pasagerilor şi a bagajelor de cală şi de mână, controlul la transporturile de mărfuri şi poştă, recrutarea şi instruirea personalului, patrulele, controale fizice.
Programele naţionale (de securitate a aviaţiei civile, de control al calităţii, de securitate aeroportuară, de securitate a transportatorului aerian) vor asigura că regulile comune sunt aplicate şi menţinute.
Statele Membre au posibilitatea să aplice măsuri suplimentare mai stringente. TotuÅŸi, astfel de măsuri trebuie să fie „relevante, obiective, nediscriminatorii ÅŸi proporÅ£ionale” cu potenÅ£iale riscuri.
Agenţi de securitate la bordul aeronavelor
Pentru prima dată, măsurile de securitate în interiorul aeronavelor – cum ar fi accesul la cabina piloÅ£ilor, pasagerii care nu respectă cerinÅ£ele de siguranţă ÅŸi desfăşurarea agenÅ£ilor de securitate la bordul aeronavelor – vor fi adresate la nivel European.
Noul regulament nu obligă Statele Membre să desfăşoare la bordul aeronavelor agenţi de securitate. Fiecare Stat Membru decide dacă procedează astfel sau nu.
Parlamentul ÅŸi Consiliul au convenit că Statele Membre care decid să desfăşoare agenÅ£i de securitate la bordul aeronavelor trebuie să asigure că ei sunt „selectaÅ£i ÅŸi instruiÅ£i în mod special”. Regulile stricte privind agenÅ£ii de securitate la bordul aeronavelor au constituit un subiect crucial pentru Parlament, în prima ÅŸi a doua citire.
Armele la bordul aeronavelor, ca măsură de securitate, nu pot fi permise decât dacă au fost îndeplinite condiţiile cerute de securitate, conform legislaţiilor naţionale, şi dacă Statele implicat au acordat autorizaţiile necesare.
Finanţarea măsurilor de securitate
În privinţa finanţărilor măsurilor de securitate, fiecare Stat Membru hotărăşte taxa pe care o poate asigura statul, entităţile aeroportuare, transportatorii aerieni şi alte agenţii sau utilizatori responsabili.
Comisia va trebui să prezinte, până la 31 decembrie 2008, un raport care va menţiona ce trebuie întreprins pentru ca taxele de securitate să fie folosite exclusiv pentru măsuri de securitate şi pentru a se asigura transparenţă sporită în privinţa unor astfel de taxe. Dacă va fi necesar, raportul va fi însoţit de o propunere legislativă.
ÃŽn opinia lui Costa, măsurile moderne de securitate în domeniul transporturilor constituie un răspuns la „temerile pasagerilor”. Atât pasagerii cât ÅŸi guvernele vor trebui să-ÅŸi asume responsabilitate financiară în această privinţă.
Control unic de securitate
Pentru ca pasagerii şi bagajele care se transferă să nu mai facă obiectul unei inspecţii la îmbarcarea pe o aeronavă al cărei punct de plecare este într-o ţară terţă, ar trebui să se încurajeze încheierea unor acorduri între Comunitate şi ţările terţe, prin care să se confirme că standardele de securitate aplicate în ţara terţă sunt echivalente cu standardele comunitare
Intrarea în vigoare
Regulamentul intră în vigoare în cea de-a 20-a zi după publicarea sa în Monitorul Oficial şi va fi aplicat nu mai târziu de 24 de luni după data respectivă.
Intervenţii deputaţi români
Silvia-Adriana Ţicău (PSE). – Doresc să-l felicit pe domnul raportor Costa şi pe toţi colegii care au participat la negocierile ce au avut loc în cadrul celei de-a treia lecturi. Discutăm acest document la mai bine de doi ani de la regulamentul propus de Comisie în 2005, având ca scop înlocuirea regulamentului din 2002, adoptat ca urmare a atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001.
Transportul aerian a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani. Dacă în anul 1970 erau aproximativ 200 de milioane de pasageri în EU 15, în anul 2000 numărul acestora a ajuns la aproximativ 600 de milioane. Din nefericire atacurile teroriste din 11 septembrie au avut ca efect, între 2000 şi 2001, o diminuare cu aproximativ 2% a numărului de pasageri din transportul aerian.
Parlamentul European consideră că siguranţa pasagerilor şi a personalului ce lucrează în domeniul transportului aerian este extrem de importantă. Dezbaterile din cadrul procedurii de conciliere au vizat în special partajarea costurilor aferente măsurilor de securitate necesare, efectuarea controalelor de securitate în mod unitar, impactul unor programe pentru siguranţa aviaţiei civile, adoptate la nivel naţional, la nivel de aeroport sau de operator aerian. Standarde de securitate comune vor fi adoptate ulterior prin procedura de reglementare cu control, astfel încât Parlamentul European va avea un rol important în acest proces. Costurile aferente măsurilor suplimentare pentru siguranţa aviaţiei civile vor fi suportate atât de către statele membre, cât şi de către utilizatori.
Până la 31 decembrie 2008 Comisia va prezenta Parlamentului European un raport în care va prezenta măsurile ce urmează a fi impuse, astfel încât taxele aferente măsurilor de securitate să fie utilizate exclusiv în acest scop şi să fie asigurată transparenţa necesară privind calculul şi modul de utilizare a acestor taxe.
În ceea ce priveşte utilizarea agenţilor de securitate la bordul aeronavelor, fiecare stat membru are competenţa de a decide în privinţa aeronavelor înregistrate şi licenţiate în acel stat membru, dar rolul acestora a fost îmbunătăţit prin introducerea unor prevederi referitoare la instruirea şi la condiţiile de securitate impuse acestora.