Anxietatea este una dintre cele mai răspândite tulburări ale afectivităţii, ca o consecinţă firească a vieţii trăite într-o societate înstrăinată de natură, în care dispare, treptat, respectul valorilor morale, lipseşte sentimentul unui viitor asigurat şi apar, tot mai frecvent, excese de violenţă.
Aceasta apare la 5-9% din populaţie, iar incidenţa este de două ori mai mare la femei decât la bărbaţi. Anxietatea debutează de regulă în adolescenţă sau la începutul vârstei adulte.
Înțelegem prin anxietate o stare accentuată de neliniște, în care așteptăm să se întâmple ceva rău sau simțim că nu ne mai aflăm în siguranță. Neliniștea aceasta nu este doar o stare mentală, ci o trăim în întreg corpul nostru: inima ne bate mai puternic, respirația ne este îngreunată sau foarte accelerată, ne simțim mușchii încordați, transpirăm, ne strânge stomacul. Trăind aceste lucruri, adesea ne este greu să stăm într-un loc, ne vine să facem ceva, să vorbim cu cineva, să plecăm undeva, să ne mișcăm dintr-un colț în altul al camerei.
Cauzele anxietăţii
Sunt legate de schimbările radicale apărute în decursul vieţii sau în urma unor evenimente care induc stări de nelinişte, depresie psihică şi stres intens. Printre aceste cauze pot fi menţionate:
– conflicte personale în familie sau la locul de muncă;
– dependenţa exagerată faţă de munca zilnică, pentru care nu există interes personal;
– eforturi fizice şi intelectuale prelungite;
– lipsa de odihnă şi de relaxare, prin culcare la ore prea târzii şi trezire prea devreme;
– apariţia unor alergii alimentare la anumite mâncăruri şi luarea meselor în fugă şi la ore neregulate;
– consumul exagerat de cofeină (cafea, ceai chinezesc, ciocolată);
– implicare faptică sau mentală în diferite tragedii majore (accidente de circulaţie, incendii sau inundaţii catastrofale, crime, violuri, abuzuri fizice sau sexuale, decesul unei persoane apropiate);
– dezechilibre hormonale (ale glandei tiroide) şi crize de hipoglicemie;
– cure prea severe de slăbire.
Forme de anxietate
Anxietate generalizată, cu durată de peste 6 luni, se manifestă printr-o grijă exagerată faţă de soarta membrilor familiei, a prietenilor şi cunoscuţilor, uneori gândind la sănătatea, activitatea şi posibilităţile financiare ale acestora.
Fobie socială, cu teamă că alte persoane îi fac o evaluare negativă, până la umilire şi discreditare, fie prin insultare directă fie într-un cadru mai larg (loc de muncă, petreceri, întruniri, cuvântări publice). Datorită acestor temeri se ajunge la izolare socială.
Fobie specifică, cu reacţii iraţionale şi exagerate faţă de ceva care poate fi banal pentru cei din jur (teama de insecte, câine, pisici, sânge, seringă, cimitire, fulgere). Aceste fobii pot persista mai mulţi ani, devenind un handicap serios în viaţă.
Tulburări obsesiv-compulsive, declanşate de idei, credinţe sau gânduri fixe, legate de comportarea partenerului de viaţă (care ar putea să-l înşele, fără a avea nici un indiciu concret), legate de prezenţa hoţilor în jur (verificarea repetată un încuietorilor la uşi şi ferestre) sau de ideea unor infecţii sigure cu microbi (spălarea clanţelor cu spirt, spălarea excesivă a mâinilor).
Tulburări de stres post-traumatic, care afectează viaţa de zi cu zi a pacientului prin reacţii severe de şoc, suferinţe sau furie, în urma amintirilor repetate a traumelor, a locurilor în care s-au produs şi a unor situaţii similare.
Tratamentele naturiste
Există multe metode care pot fi de ajutor în situaţii de stres, pentru a diminua nivelul anxietăţii. În funcţie de cauzele subconştiente, care au declanşat starea de anxietate, se pot adopta măsurile corespunzătoare.
Întrucât tratamentele medicamentoase cu pastile pot da dependenţă şi unele efecte secundare, se recomandă reţete naturiste, care sunt sigure şi fără nici o formă de dependenţă.
S-a dovedit că multe plante medicinale şi aromatice cu efecte relaxante şi sedative sunt benefice în tratamentul anxietăţii, dacă sunt alese corespunzător cu particularităţile organismului respectiv.
În uz intern, au efecte sedative, prin calmarea sistemului nervos, echilibrarea stărilor de anxietate şi reducerea palpitaţiilor, mai ales în atacul de panică.
– infuzii din flori de tei, lavandă, muşeţel şi iasomie (2-3 grame flori uscate la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, între mese sau înainte de culcare), având efecte în combaterea anxietăţii şi a insomniei;
– infuzie din frunze de roiniţă (Melissa), flori şi frunze de păducel şi mâţişori de salcie sau frunze de rozmarin;
– infuzie din herba de sunătoare şi talpa gâştei, cu efecte calmante şi în cazuri de claustrofobie şi agorafobie, într-un tratament de minimum 3 luni;
– infuzie din conuri de hamei şi rădăcini de obligeană;
– infuzie din rădăcini de valeriană, cu efecte sedative contra stresului, a tulburărilor apărute în sistemul nervos şi ale stărilor sufleteşti, fără a da dependenţă (nu se foloseşte la copii şi femei gravide);
– infuzie din flori de portocal amar, din care se bea o cană seara, înainte de culcare.