Astfel, Victor Ponta ar obţine în primul tur 47% din opţiunile celor care şi-au exprimat dorinţa de a merge la vot, fiind urmat de Klaus Iohannis(28%), Cristian Diaconescu (7%), Mihai Răzvan Ungureanu (6%), Dan Diaconescu (4%), Corneliu Vadim Tudor (4%), Kelemen Hunor (2%), alt candidat (2%). În varianta în care Mircea Geoană ar fi candidatul coaliţiei la guvernare, el ar fi preferat de 40% dintre cei care vor merge la vot, fiind urmat de Klaus Iohannis (31%), Cristian Diaconescu (8%), Mihai Răzvan Ungureanu (7%), Dan Diaconescu (5%), Corneliu Vadim Tudor (4%), Kelemen Hunor (2%), alt candidat (3%).În proiecţiile pentru turul al doilea, în cele două variante de candidaţi ai PSD-PC-UNPR, Victor Ponta sau Mircea Geoană l-ar învinge din nou pe Klaus Iohannis, scorurile fiind: Victor Ponta (53%) – Klaus Iohannis (47%) şi Mircea Geoană (52%) – Klaus Iohannis (48%).În ipoteza în care Victor Ponta ar fi ales preşedinte al României, cei chestionaţi văd următoarea ierarhie a politicienilor social-democraţi care ar fi cei mai potriviţi pentru funcţia de prim-ministru: Mircea Geoană (42% din totalul eşantionului sondat – 65% din votanţii PSD), Liviu Dragnea (14% din total eşantion – 19% din votanţii PSD), Dan Şova (6% – din total eşantion -7% din votanţii PSD), Valeriu Zgonea (3% din total eşantion – 2%din votanţii PSD).Referitor la un tandem preşedinte (candidat) – premier (propunere) care să fie prezent în campania electorală, 43% din eşantion spun că situaţia „candidaţii la Preşedinţie ar trebui să prezinte în campanie şi o propunere pentru un viitor prim-ministru” este „mai apropiată” de ceea ce cred ei, în timp ce 41% spun că situaţia „candidaţii la preşedinţie ar trebui să prezinte în campanie atât o propunere pentru viitorul prim-ministru, cât şi propuneri pentru o echipă lărgită” (Externe, Finanţe, Apărare, Parchet General) .În ceea ce priveşte profilul viitorului preşedinte, cei intervievaţi şi-ar dori un şef al statului care să fie „preşedinte arbitru-neutru” (33%), „o persoană independentă” (28%), „cu experienţă în politica externă” (48%), al cărui cel mai important atribut să fie „un plan pentru creşterea economiei/crearea de locuri de muncă” (48%). În acestă profilare s-au folosit scale de apreciere de la 1 la 7, unde 7 este tradus în procentajul cel mai mare.Sondajul CURS cuprinde şi o intrebare referitoare la caracterul cotei de impozitare: unică sau diferenţiată: 79% dintre cei intervievaţi spun că aceia „care câştigă mai mult să plătească un impozit mai mare (8% pentru cei sub 2000 de lei pe lună; 12% pentru cei cu 2000-8000 de lei pe lună, 18% pentru cei cu peste 8000 de lei pe lună), în timp ce 19% sunt pentru cota unică de impozitare.De asemenea, viitorul şef al Guvernului ar trebui să aloce mai multe fonduri pentru sistemul de sănătate (6 la sută din PIB) – 57 la sută, pentru Educaţie (6 la sută din PIB) – 21 la sută, pentru infrastructură (5 la sută din PIB) – 21 la sută.Sondajul a fost realizat în perioada 27 iunie – 4 iulie (înainte ca Tăriceanu să-şi anunţe intenţia de a candida la prezidenţiale), pe un eşantion de 1066 de respondenţi, după metoda de intervievare „faţă în faţă” la domiciliu şi folosind chestionar standardizat, marja de eroare fiind de plus/minus 3%, la un nivel de încredere de 95%.Clientul sondajului este Fundaţia România Noastră, fondată de senatorul PSD Mircea Geoană.