Parlamentul a adoptat, miercuri, un raport privind propunerile Comisiei Europene pentru continuarea reformei Politicii Agricole Comune (PAC). Parlamentul recomandă aprobarea propunerilor, deÅŸi îşi exprimă rezerve faţă de unele puncte, între care „modularea” de credite de la primul „pilon” (sprijinul pieÅ£elor agricole) la al doilea (dezvoltarea rurală).
La acest stadiu, raportul realizat de Lutz Goepel (PPE-DE, DE) constituie răspunsul iniţial al Parlamentului la propunerile generale ale Comisiei privind continuarea reformei PAC. La următorul stadiu, Comisia Europeană va prezenta un proiect legislativ cu privire la care Parlamentul va trebui consultat.
Ajutoare directe, extinderea sistemului de plăţi unice
Parlamentul este pentru o flexibilitate mai mare, care să permită Statelor Membre să recurgă la alte referinţe pentru calcularea ajutoarelor directe alocate fiecărui agricultor.
Deputaţii estimează că ajutoarele directe vor rămâne necesare şi după 2013, nu numai în caz de probleme pe piaţă, dar şi pentru a compensa serviciile aduse de agricultori societăţii şi normele de mediu, sanitare şi de bunăstare a animalelor.
Intervenţii pe piaţă, gestionarea situaţiilor de risc
Deputaţii consideră că sistemele de asigurări private sau mixte ar trebui dezvoltate de urgenţă, cu sprijinul unor finanţări publice, pentru ca Statele Membre să rămână pe picior de egalitate. Ei cer Comisiei să considere introducerea unui sistem European de reasigurări pentru dezastrele climatice sau de mediu, şi subliniază că măsurile de prevenire a riscurilor ar trebui finanţate în cadrul primului pilon.
„Modularea progresivă”, o alternativă la modularea obligatorie ÅŸi la degresivitate
Parlamentul respinge, în forma sa prezentă, propunerea Comisiei Europene privind reducerea ajutoarelor directe pentru fermele mari, deoarece nu există o legătură clară între mărimea şi bunăstarea unei ferme. Propunerea nu ia în calcul personalul care lucrează la ferme sau asociaţii şi că astfel de ferme sunt dezavantajate.
Parlamentul se opune unei „modulări” suplimentare de credite de la primul „pilon” (sprijinul pieÅ£elor agricole) spre al doilea (dezvoltarea rurală) avansată de Comisie, care ar echivala cu o reducere de 8% din plăţile directe acordate agricultorilor până în 2013.
DeputaÅ£ii estimează că o „modulare progresivă” ar putea fi avută în vedere, după studiul de impact asupra consecinÅ£elor sale pentru ferme (structură, locuri de muncă, costul muncii, etc). Fondurile generate ar fi distribuite conform regulilor aplicate în prezent creditelor provenite din modularea obligatorie ÅŸi ar trebui să rămână în regiunile sau Statele Membre în care au fost prelevate. Modularea progresivă, aplicabilă în 2009-2013, ar consta într-o reducere de 1% din totalul ajutoarelor directe de 10,000 -100,000 euro, de 2% pentru 100,000 – 200,000 euro, 3% pentru 200,000 – 300,000 euro ÅŸi 4% pentru plăţile de peste 300,000 euro.
Pregătirea expirării sistemului de cote de lapte
Conştienţi că sistemul actual de cote nu va fi probabil continuat după 2015 în forma sa prezentă, Deputaţii cer Comisiei Europene să prezinte un plan convingător care să asigure continuitatea producţiei de lapte, inclusiv în zonele muntoase sau aflate în dificultate.
Intervenţii deputaţi români:
Magor Imre Csibi (ALDE). – În calitate de vicepreşedinte al ENVI, doresc să fac câteva observaţii cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii.
Practicarea în anii trecuţi a unei agriculturi intensive a făcut ca fermierii să contribuie, în mare măsură, la încălzirea globală, iar la ora actuală, aceştia se luptă cu efectele ei devastatoare. Statisticile estimează că agricultura este responsabilă pentru 17 până la 32 % din emisiile de gaze cu efect de seră produse de activităţile umane. Agricultura continuă să rămână poluantă ca urmare a utilizării iraţionale a fertilizatorilor, depozitării necorespunzătoare a dejecţiilor animale, folosirii iraţionale a terenurilor, şi mă refer, în mod special, la despăduriri şi suprapăşunat.
Încălzirea globală este ireversibilă, iar apariţia frecventă în viitor a secetelor sau inundaţiilor nu trebuie să ne mai surprindă. De aceea, susţin ideea prezentată în raport de crearea a unei reţele de siguranţă la nivel european care să vină în sprijinul fermierilor din UE, în cazul unei calamităţi ecologice, climatice sau epidemiologice.
În acest sens solicit Comisiei Europene analizarea posibilităţii de constituire urgentă a unui fond sau mecanism de asigurare pentru riscuri multiple, care să se adreseze fermierilor din UE şi care să fie finanţată atât din bugetul UE, cât şi de la bugetele statelor membre.
Constantin Dumitriu (PPE-DE). – Politica agricolă comună este unul dintre pilonii de bază ai construcţiei europene, iar dezbaterile asupra metodelor de îmbunătăţire a acestei politici ar trebui să fie o constantă nu doar pentru instituţiile europene ci şi în interiorul statelor membre în circumscripţiile unde am fost aleşi.
Mă bucur că prin comunicarea din partea Comisiei şi prin raportul elaborat de către colegul Goepel identificăm câteva soluţii prin care să eficientizăm politica agricolă comună astfel încât fermierii şi populaţia din mediul rural să aibă convingerea că această politică este una în beneficiul lor şi nu un set de prevederi birocratice elaborate în nişte birouri de la Bruxelles. Trebuie să ne asigurăm însă că propunerile Comisiei, ale Consiliului şi ale noastre sunt îndeajuns de flexibile şi ancorate în realitate pentru a da măsuăi eficienţei lor atunci când vor fi puse în aplicare.
România, ţara pe care o reprezint în Parlamentul European, are 25% din forţa de muncă în agricultură şi 40% din totalul populaţiei locuieşte în mediul rural. Sunt cifre care demonstrează importanţa agriculturii şi a mediului rural pentru România şi pentru economia noastră. Soluţiile pe care le găsim pentru reforma PAC trebuie să aibă în vedere cazuri precum cele ale României, cu un sector agricol foarte mare şi în plin proces de modernizare.