Cafeneaua subiectelor: Romanul – om sucit

De vreo trei ani incoace am tot intors pe fata si pe dos uninominalele ca fiind solutia salvatoare, leacul magic, supranaturalul care ar proiecta Romania spre culmile inalte ale prosperitatii si performantei economice a UE, ca sa folosim o formula stupida deja consacrata inainte de revolutie. Noul Voda al romanilor – Presedintele cu partidul anexa PD trambitat cat era ziulica de lunga spre toate zarile si pe toate canalele media obediente ca odata aplicata legea uninominalelor tarisoara noastra astazi bagata in carantina ar scapa de cancerul politichiei, al partitocratiei si afacerilor clientelare si, in genere, de toate relele si belelile mostenite istoric si dobandite dupa 89; votul uninominal ar fi panaceul, medicamentl absolut, eventual ne-ar putea schimba chiar trecutul atat de definitiv consolidat in mentalul colectiv; ar fi hotarul, momentul astral al Romaniei, sustine prosteste Domnul Presedinte care, probabil, la istorie o fi ramas corigent; dar sa nu-i cerem Presedintelui sa aiba prea multe cunostinte ascunse prin carti si studii aprofundate de psihologia maselor. Domnia Sa este om politic si se situeaza, prin alegerea directa de catre popor, deasupra oricarei judecati a vulgului. Si-apoi, Presedintele beneficiaza de imunitate, de toate imunitatile posibile inclusiv cea culturala; politicianul, se stie, uzeaza de toate trucurile pentru a induce in multime starile emotionale programate, fie ca-i vorba de simpatica alocutiune profunda „Iarna nu-i ca vara”, sau „Sa traiti bine!” – indemn cinic intr-o tara cu atat de numerosi amarati si cu portile cimitirelor larg deschise sa incapa toata saracimea. Omul politic, ne place au ba, manipuleaza, dezoinformeaza, poleieste, lanseaza sloganuri memorabile; unul dintre acestea, care a focalizat emotia romanilor a fost si subiectul cu uninominalele, refuzat obstinat, sustine Presedintele, de clasa politica din care Domnia Sa nu face parte, fireste, impreuna cu invulnerabilul sau accesoriu, Partidul Democrat, azi intarit cu literea L in coada reprezentand fugarii incoruptibili din partidele corupte. Stanga vinovata, dreapta vinovata, doar noi-popularii suntem unici si dorim alegeri uninominale. Vinovatii se opun binelui public, fireste votului direct, pentru ca romanilor sa le fie frigiderul plin. Doamne, cum s-a jucat Presedintele cu sperantele bietilor alegatori! Indicand o tinta falsa, speculand rusinos credinta, si asa exagerata, a conationalililor in noroc, intamplare, minuni aparute peste noapte sau evenimente de origine divina. Dupa votul uninominal la algerile parlamentare, tot romanul o sa prospere, a decretat Presedintele cu emfaza consolidandu-si imaginea de cruciat al bunastarii. Ba a declansat si un referendum pe aceasta tema salvatoare; dar boborul n-are rabdare la detalii, n-a prea stiut ce-i cu uninominalele si l-a lasat pe Presedinte cu buza umflata; fie cum o vrea Voda, numai bine sa fie; adica belferilor din partide sa le moara capra, sa nu ne mai sfideze. Adica, romanul, fie cat de sarac ar fi, e fericit daca vecinul e la fel ca el.
Si iata ca legea votului uninominal a fost votata de parlament.
Conform promisiunilor (riscante) ale Presedintelui, dupa alegerile din toamna, peste romani se va abate binele suprem in valuri; va fi ca un tsunami de belsug… Clasa politica se va reimprospata, va creste responsabilitatea alesilor fata de alegator si bla-bla, bla-bla, utopii si comportamente idilice de adormit copiii oligofreni.
Vine, cum s-ar spune adevarul, justificarea promisiunilor si sperantelor, fireste desarte; pentru care Presedintele e raspunzator; deziluzia va fi pe masura; va fi un fas general pentru ca romanii vor face doar ce pot ei sa faca si nu altceva; nu va fi un moment astral. Istoria nu se va rupe in doua, sociologii stiu asta si infirma sloganurile Presedintelui; probabil ca i-au si cumunicat-o lui Voda si oamenilor sai care au inceput prin media oficioasa sa dea inapoi; s-o suceasca, s-o intoarca pe toate fetele; ca nu ne-am gandit la consecinte, ca vor intra alti oameni cu bani si interese in politica; acum o-ntorc ca la Ploiesti. Votul uninominal are defecte; unii vor ramane nereprezentati; se vor deschide portile pentru ageamii, manelisti, oportunisti, aventurieri; voturile se vor cumpara la bufetul comunal, ai bani – castigi, ai cap politic si pierzi. Acum oamenii Presedintelui au intrat in panica si vor sa atenueze efectele unor promisiuni fara alta acoperire decat a unor demagogice sloganuri populiste emanate de la Cotroceni.
Presedintele a creat un orizont de asteptare imposibil de sters din memoria colectiva prin supralicitarea calitatilor votului uninominal, de care a legat imprudent sperantele romanilor; inventiv, ca intotdeauna, in a lansa subiecte persuasive, care sa-i asigure popularitatea, de aceasta data euforia succesului i se va intoarce impotriva; puterea imbata si fara alcool… Pe roman sa nu-l zgandaresti la speranta; ai promis si nu te tii de cuvant, te-ai ars. Sau macar asa ar trebui sa fie; deja ne-am fript cu sloganul „Sa traiti bine!”
Dar, probabil, daca nu mai mult ca sigur, Presedintele s-a referit la cei bogati, pentru care indemnul s-a adeverit.
Ar trebui sa fim mai atenti la momentele electorale, sa nu mai dam vrabia din mana pe cioara de pe gard; sa alegem cu ratiunea, nu cu inima.
Ovidiu GENARU