Adunarea Generala a ONU a stabilit, in 17 decembrie 1999, data de 25 noiembrie drept Ziua Internationala pentru Eliminarea Violentei Impotriva Femeilor. Activistii pentru drepturile femeii sarbatoresc aceasta zi inca din 1981. S-a ales aceasta data pentru comemorarea asasinarii, in 1961, la ordinele presedintelui Rafael Trujillo, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicana. Aliantele secrete ale generalului Leonidas Trujillo cu biserica, aristocratia, intelectualii si presa au stat la baza controlului sau absolut. In timpul regimului sau mai mult de 30.000 de persoane au fost executate. Violenţa impotriva femeilor si a fetelor este una dintre cele mai raspandite incalcari ale drepturilor omului. Potrivit unui studiu OMS la nivel mondial in 2013, 35% dintre femeile din intreaga lume s-au confruntat macar o data cu violenţa fizica si / sau sexuala. Cu toate acestea, unele studii naţionale arata ca pana la 70 la suta din femei au fost supuse violenţei fizice si / sau sexuale in timpul vieţii lor, potrivit unui studiu publicat de unwomen.org. Comunitatea internationala si societatea civila au ajuns la concluzia ca nu exista circumstante atenuante pentru violenta impotriva femeilor si fetelor: cand are loc, aceasta este de fiecare data o incalcare a drepturilor lor, este un act criminal si este un lucru inacceptabil. In fiecare colt al lumii efectul real si daunator pe care violenta il are asupra femeilor impiedica drumul spre dezvoltare, pace si egalitatea de sanse.
In 1715 incep domniile fanariote in Tara Romaneasca prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat, domnii care de fapt erau o prelungire a controlului exercitat de Poarta asupra Tarilor Romane, dar cu autonomie interna sporita.
In 1864 este promulgata „Legea instructiunii publice”, ce avea sa stea la baza invatamantului romanesc modern si care stabileste trei grade de invatamant: primar, secundar si superior, din care „instructiunea primara este obligatorie si gratuita”.
In 1867 intra in vigoare prima Conventie Postala a Romaniei, cea cu Rusia, conform careia pe teritoriul Romaniei serviciul de posta urma sa fie efectuat numai de catre Posta Romana
In 1896 apare, la Bucuresti, primul numar al revistei “Literatura si arta romana. Idei, simtire si forma”, sub conducerea lui Nicolae Petrascu.
In 1932 se semneaza un „Pact de neagresiune electorala” intre Partidul National Taranesc si Garda de Fier, la care ulterior adera si gruparea liberala condusa de Gheorghe Bratianu („georgistii”), Uniunea Agrara condusa de Constantin Argetoianu si Partidul Evreiesc din Romania.
In 1940 incep, la Jilava, sapaturile pentru dezgroparea, in vederea reinhumarii, a osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu si ale celorlalti legionari ucisi impreuna cu el.
In 1998 are loc prima vizita a unui sef de stat chinez in Japonia, in persoana lui Jiang Zemin, dupa cel de-al doilea razboi mondial.
In 2001 cercetatorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, anunta clonarea primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor apartinand unor celule de piele in ovule denucleate, prelevate de la femei.
In 1814 se naste Julius Robert von Mayer, naturalist si medic german; in 1814, Matei Millo – autor dramatic; in 1863, Ion Cantacuzino – medic si bacteriolog roman; in 1896, George Vraca – actor roman, iar in 1960, John F. Kennedy Jr. – fiul președintelui american John F. Kennedy.
In 1885 moare Grigore Alexandrescu, poet si fabulist roman; in 1972, Henri Coandă – inventator si inginer, creatorul primului avion cu reactie din lume; in 1994, Gheorghe Vitanidis – regizor roman; in 1999, Alexandru Ciorănescu – prozator, poet, dramaturg si istoric literar, iar in 2009, Theodor Hristea – lingvist roman.
