La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electiva a Tarii Românesti se pronunta pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza – domn al Moldovei, realizandu-se astfel de facto Unirea Principatelor Române. Cunoscuta si ca Mica Unire – Marea Unire fiind cea de la 1918 – ea reprezinta unirea celor doua state – Moldova si Tara Româneasca. In Moldova fiind ales in unanimitate la 5 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul “Partidei Nationale” si intrucat in textul Conventiei nu se stipula ca domnii alesi in cele doua Principate sa fie persoane separate, conducatorii luptei nationale au decis ca tot el sa fie desemnat si in Tara Româneasca. Adunarea electiva a Tarii Românesti era insa dominata de conservatori, care detineau 46 din cele 72 mandate. In aceasta situatie, liberalii radicali au initiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitatie in randul populatiei Capitalei si al taranilor din imprejurimi. O multime de peste 30 000 oameni s-a aflat in preajma Adunarii. Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota ca poporul era gata “sa navaleasca in Camera si sa o sileasca a proclama ales pe alesul Moldovei”. Intr-o sedinta secreta a Adunarii deputatul Vasile Boerescu propune la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptata in unanimitate. Astfel s-a facut primul pas catre definitivarea Unirii Principatelor Române. Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea infaptuirii statului national român unitar. Cea mai stringenta problema era acum recunoasterea internationala a alegerilor. Faptul implinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta si de Austria drept o incalcare a Conventiei de la Paris. Situatia creata in cele doua Principate urma sa faca, de altfel, obiectul unei noi Conferinte internationale, care urma a avea loc la Paris,in perioada la 26 martie – 25 august. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, viziteaza capitalele Marilor Puteri garante si reusesc sa castige sprijin pentru cauza româneasca. Sirul de reforme initiate de Cuza si venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I – care se bucura atat de sprijinul Frantei cat si cel al Prusiei – a facut ca actul de la 1859 sa fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constitutiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite incep sa se numeasca oficial România.In 1848 la Moara lui Sutter din Coloma, California, se descopera aur, eveniment ce avea sa duca la Goana dupa aur din California jumatatii secolului al XIX-lea.
In 1862 are loc deschiderea primului Parlament unic al României la Bucuresti; domnitorul Alexndru Ioan Cuza proclama in mod solemn, in fata Adunarilor Moldovei si Tarii Românesti, “Unirea definitiva a Principatelor”, iar orasul Bucuresti este proclamat capitala tarii.
In 1864 apare Legea privind infiintarea Curtii de Conturi.
In 1882 se infiinteaza, la Bucuresti, societatea “Iridenta Româna”, care din 1883 se va numi “Carpati”; societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvaneni.
In 1891 isi incepe activitatea, la Bucuresti, “Liga pentru unitatea culturala a tuturor românilor”, care milita pentru alipirea Transilvaniei si Bucovinei la Regatul României; Liga a publicat mai multe memorii privitoare la situatia românilor din Austro-Ungaria.
In 1893 apare la Bucuresti primul numar al revistei umoristice “Moftul roman”, condusa de I.L.Caragiale si Anton Bacalbasa.
In 1915 apare la Craiova revista literara “Drum drept” sub conducerea lui Nicolae Iorga.
In 1946 Adunarea Generala a ONU adopta prima rezolutie, ce se referea la utilizarea in scopuri pasnice a energiei atomice si eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere in masa.
1948 incepe constructia Fabricii de confectii “APACA” din Bucuresti, care la 1 mai 1948 incepe sa produca.
In 1958 doi cercetatori, Sir John D. Cockcroft din Marea Britanie si Lewis L. Strauss din SUA, anuntau public reusita primei fuziuni controlate a doua nuclee atomice usoare transformate intr-unul greu; energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.
In 1984 este lansat pe piata primul computer Apple Macintosh.
In 1986 are loc prima survolare a planetei Uranus cu nava spatiala Voyager 2.
In 1990 CFSN adopta drept imnul de stat al României : “Desteapta-te, române!”.
In 2004 incepe desfasurarea proiectului cultural “Orasul de sub oras”, care consta in spectacole sustinute de actorii Teatrului Masca in statiile de metrou din Bucuresti.
In 2010 Crina Coco Popescu in varsta de 15 ani escaladeaza cel mai inalt varf al Oceaniei – Carstensz Pyramid, de 4884 m – din Indonezia, devenind astfel cea mai tanar alpinist din lume care urca acest munte; recordul anterior era detinut de americanca Samantha Larson care urcase pe acest varf in 2007 la varsta de 18 ani.
In 1849 se naste Badea Cârtan, taran român, luptator pentru indepedenta românilor din Transilvania; in 1881, Mihail Gaspar – prozator roman; in 1889, Victor Eftimiu – scriitor roman; in 1890, Petre Iorgulescu-Yor – pictor roman; in 1905, Grigore Vasiliu Birlic – actor roman; in 1921, Nicolae Spirescu – pictor roman; in 1921, Sorana Coroama-Stanca – regizor roman; in 1932, Silviu Stanculescu – actor roman; in 1937, Hans Moser – handbalist nascut in România; in 1945, Silviu Angelescu – critic literar si prozator; in 1950, Stela Enache – solista de muzica usoara; in 1956, Laurentiu Damian – regizor roman, iar in 1961, Nastassia Kinski – actrita de origine germana.
In 1866 moare Aron Pumnul, carturar român, lingvist, filolog si participant la evenimentele Revolutiei de la 1848 din Transilvania; in 1872, William Webb Ellis – cleric anglican, acreditat drept inventatorul rugbiului; in 1905, Nicolae Ionescu – publicist si om politic, membru fondator al Societatii Academice Române; in 1920, Amedeo Modigliani – pictor si sculptor italian; in 1965, Winston Churchill – prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in 1953; in 1976, Emil Bodnaras – lider comunist român, general al Armatei Române si spion sovietic; in 1977, Ion Istrati – prozator roman, iar in 2013, Dan Mihaescu – umorist, scenarist si regizor roman.
