Ca semne ale insomniei amintim adormirea greoaie, somnul agitat, oboseala dimineaţa. O statistică recentă arată că în majoritatea ţărilor civilizate, aproape jumătate din populaţie se confruntă pe parcursul vieţii cu probleme majore legate de somn. Ce a făcut ca insomnia să capete asemenea proporţii în ultimii ani? Primul răspuns pe care îl dau specialiştii este uşor de intuit: stresul.
Atunci când lipsa de somn apare doar câteva nopţi pe lună, nu este o problemă atât de fraga, dar când tulburările apar mereu, putem spune fără să exagerăm că trăim o adevărată “calamitate”. O medie de patru ore de somn pe noapte duce rapid la slăbirea organismului sau, după caz, la creşterea necontrolată în greutate, diabet, creşterea tensiunii sanguine, instabilitate psihică şi mentală.
Crearea spaţiului ambiental
Cele mai multe pesoane au o sensibilitate foarte mare la ambianţa în care dorm. Din acest motiv, dormitorul trebuie să devină un adevărat spaţiu “sacru”, impregnat de linişte şi echilibru, în care să ne simţim izolaţi şi protejaţi de toate influenţele perturbatoare. Pe cât posibil, din dormitor vor fi scoase toate aparatele electrice. Ceasul deşteptător şi alte accesorii de acest gen vor fi puse cât mai departe de pat, în timp de interiorul va fi decorat în nuanţe lipsite de stridenţă şi cât mai aproape de cele naturale (culoarea lemnului, mai ales în combinaţie cu alb, este foarte odihnitoare). Păstrarea unei curăţenii impecabile, aerisirea dimineaţa şi seara a dormitorului, lenjeria de pat de culoare alba vor fi de asemenea un real folos, oferind un anumit confort psihic şi ajutând la “limpezirea” somnului.
De ce sunt atât de importante toate aceste detalii referitoare la ambianţa în care dormim? Ei bine, cercetătorii au constatat că atunci când ne aflăm la graniţ dintre starea de veghe şi somn, mintea – şi în special subconştientul – este extrem de receptive la orice sugestie data de mediu. Un mediu dezordonat, marcat de tensiune va induce o sugestie de stres, în timp ce, din contră, un mediu prietenos, curat şi liniştit va induce o stare de calm şi relaxare.
Alimentaţia si rolul său in combaterea insomniei
Ce, când şi cât mâncăm are o mare importanţă asupra calităţii somnului, mulţi dintre cei care suferă de o formă sau alta de insomnia putând elimina foarte simplu această tulburare prin câteva schimbări aduse în alimentaţie.
Mâncatul regulat este foarte important, mai ales pentru persoanele care adorm greu sau care au un somn foarte agitat. Se pare că regimul de viaţă cu mese la ore fixe şi cu cantităţi moderate de hrană are “darul” de a regulariza activitatea nervoasă, conferind un fond de stabilitate psihică, care este de un imens ajutor în tratarea insomniei. E bine de evitat a se mânca după ora 20, în general; suprapunerea proceselor digestive peste perioada de somn nu este de dorit.
Infometatul este inutil, curele drastice de slăbit au, între altele, “rolul” de a da insomnii severe, dintr-un motiv foarte simplu: organismul supus la foame este într-o continua stare de alertă. Din acelaşi motiv, anularea totală a mesei de seară nu este indicată nici pentru persoanele gurmande, care vor trăi o adevărată frustrare din cauza lipsei de hrană, frustrare tradusă prin insomnie.
Este de preferat a se consuma hrană cu efecte sedative şi de reglare a activităţii sistemului nervos – ne referim, desigur, la alimente natural – cum ar fi salata verde, seminţele de dovleac, mierea de tei şi de salcâm, ceapa, conopida, rădăcina de ţelină, cartofii natur, bananele, condimentele blânde – fenicul, mărar, măghiran – ceaiurile de tei, muşeţel sau sunătoare.
Plante anti-insomnie
În medicina populară româneasă, somnului i se acordă o importanţă cu totul specială, creeându-se adevărate legende conform cărora sufletul omului călătoreşte, în somn, pe alte tărâmuri. Pornind de la aceste premise, au fost descoperite zeci şi sute de remedii naturiste, utile pentru protecţia psihică în timpul somnului, dar şi pentru o odihnă mai profundă, pentru o regenerare fizică şi sufletească deplină. Cercetările făcute asupra plantelor folosite pentru somn în medicina populară au pus în evidenţă influenţa lor benefică asupra psihicului. Încă nu se ştie mecanismul de acţiune al plantelor psihotrope (“tropos” în limba greacă înseamnă “mişcare”), dar este sigur că ele au un effect atunci când se urmăreşte corectarea tulburărilor de somn cu ajutorul lor. Printre aceste plante enumerăm câteva mai jos.
Valeriana – rădăcina sa este remediul în tratarea insomniilor “rebele”. Se recomandă administrarea sa sub formă de tinctură. Se ia o linguriţă dizolvată într-un pahar cu apă, cu un sfert de oră înainte de culcare. Efectul somnifer este rapid, iar în medicina populară, se spune că valeriana protejează împotriva influenţelor “malfice” şi îndepărtează coşmarurile.
Sulfina – este un somnifer puţin mai slab decât valeriana, neîncetinind procesele de gândire şi putând fi luată în cazurile mai uşoare de insomnie. Se administrează sub formă de pulbere. Se ia o linguriţă pe stomacul gol, seara la ora 19 şi eventual încă una la ora 22. Este o plantă foarte utilă şi în tratarea insomniei femeilor aflate la menopauză, care au bufeuri, palpitaţii, stări de nervozitate care le împiedică să adoarmă.
Pelinul – este o plantă care nu are efect somnifer propriu-zis, însă este foarte utilă persoanelor cu un somn greu şi care au probleme la trezire. Se ia sub formă de tinctură – 50 de picături de trei ori pe zi, dintre care o dată imediat după trezire. Cura cu tincture de pelin nu va fi mai lungă de două săptămâni, cu alte două săptămâni de pauză, deoarece poate să provoace dependenţă.
