Ananasul este o plantă tropicală, originară din America, tolerantă la secetă, care creşte până la 5 – 8 metri în înălţime. Planta produce mai multe fructe lungi, ovale, în fiecare sezon, din martie până în iunie.
Fructul de ananas, aşa cum îl ştim noi pe piaţa româneasca, este, de fapt, o combinaţie – o aglutinare – de fructe produse de mai multe flori alăturate.
Pulpa sa este suculentă şi cărnoasă, cu tulpina care serveşte ca un miez fibros de sprijin. Exteriorul este dur, cu mici solzişori ce pot fi de culoare verde închis, galben, portocaliu-galben sau roşu atunci când fructul este foarte copt. Pulpa poate varia ca şi culoare de la alb-crem la galben şi are un amestec de gust dulce şi o aromă bogată.
Ananasul este inclus în rândul plantelor medicinale datorită calităţilor fructului său, care are numeroase efecte benefice asupra sănătaţii. În scop fitoterapeutic se utilizează fructele.
Compoziţie
Fructele de ananas conţin bromelină, fibre, fitonutrienti – acid cumaric, acid clorogenic -, pectine, polizaharide, potasiu, magneziu, fier, mangan, acid folic, vitamina C, B5, B6, B1, antioxidanti si polifenoli – betacaroten. Din punct de vedere medicinal, bromelina este cel mai preţios compus, capabil să accelereze digestia proteinelor.
Acţiune
Ananasul are proprietăţi antiinflamatorii, purgative, detoxifiante, antidepresive şi are efect revigorant. Nu contine deloc grăsimi sau colesterol şi are doar 50 de calorii per 100 grame, multe fibre şi proteine, ceea ce îl face ideal în curele de slăbire.
Indicatii terapeutice
Ananasul proaspăt este recomandat spre consum după mesele copioase, bogate în carne, deoarece deblochează conglomeratele alimentare din stomac şi înlătură durerile digestive.
Bromelina din ananas are efect antiinflamator, fapt care împiedică formarea cheagurilor de sânge responsabile de tromboze şi acccidente vasculare cerebrale, deci scade riscul de boli cardiovasculare.
În aplicatii cutanate, bromelina scade inflamaţia şi calmează durerile articulare din artrite sau entorse. De asemenea, bromelina asociată cu antibiotic este impregnată în bandaje deoarece ajută astfel la cicatrizarea mai rapidă a rănilor.
Un consum frecvent de ananas ar putea ajuta şi la prevenirea degenerescenţei maculare, a astmului şi a hipertensiunii arteriale, întăreşte sistemul imunitar, fibrele solubile ajută la scăderea colesterolului sangvin şi la prevenirea constipaţiei, iar fitonutrienţii impiedică oxidul nitric şi aminele alimentare să se combine în stomac pentru a forma nitrosamine cu potenţial cancerigen, asadar scad riscul de cancer.
Precautii si contraindicatii
Ananasul este foarte acid, în special cel necopt, iar această aciditate afectează smalţul dinţilor sau poate provoca neplăceri persoanelor care suferă de afecţiuni gastrice – ulcer, gastrită.
In aplicaţii locale, bromelina poate cauza dermatite sau iritaţii ale mucoasei bucale.
Conserva de ananas, un produs frecvent consumat, are un aport caloric superior fructului proaspăt, în functie de cantitatea de zahăr adăugata şi nu conţine bromelină, care este distrusă odată cu tratamentul termic.
În cosmetică
Conţinutul crescut de vitamina C din ananas are efecte remarcabile asupra pielii deoarece menţine nivelul de colagen crescut, care răspunde de elasticitatea şi fermitatea acesteia. În plus, betacarotenul ajută la hidratarea şi uniformizarea culorii tenului, iar antioxidanţii previn îmbătrânirea prematură a epidermului.
Din ananas pot fi preparate măşti cosmetice cu rol de curăţare, regenerare şi revitalizare a pielii. O astfel de mască este cea cu ananas şi miere. Se dau prin blender 4 felii de ananas, se adaugă o lingură de miere de albine, o lingură de frişcă şi 2 linguri de făină de ovăz şi se amestecă. Această compoziţie se aplică în strat gros pe faţă şi lasă să acţioneze 15 minute, după care îndepărtează cu apă călduţă.
